Varza

Anunțuri

408 comentarii

Din categoria Diverse

408 răspunsuri la „Varza

  1. cătălin

    Chiar nu se mai incarca pagina cealalta, cu 600 de comentarii. Veniti aici, o sa incerc sa scriu ceva cit de curind. Deocamdata titlul reflecta ce-i in capul meu.

  2. andreea

    mai sînt și alte propuneri…

  3. Angela

    Eu nu văd niciodată superlune, eclipse, perseide, meteoriți sau comete. Din ceva motiv, dacă e să se arate așa ceva, la mine e înnorat, oriunde m-aș afla. Fix atunci se acoperă cerul, plouă..Sau adorm. Frustrant rău. O fi pedeapsă, poate. Nu merit să văd minunății, că-s rea.

  4. cătălin

    La mine o fost innorat atunci cind m-am culcat, si am dormit ca un lemn pina azi dimineata.

  5. andreea

    mie oricum mi-e frică de comeată…

  6. andreea

    sau poate să fie doar ideea de cruce. abstractizare totală.

  7. cătălin

    Comeata? Ce comeata? Zi-mi si mie, sa stiu, sa ma bag sub pat.

    Eu vreau cruce! De 100 de metri daca se poate, cu cit mai multe luminite. Eventual si turnulete in virf. Sa arate asa cum sint mai toate lucrurile in tara asta: ca dracu’.

  8. Angela

    Poate n-ai văzut statuia lui Avram Iancu de la Cluj cu care ne-a pricopsit Funar! Îți produce niște trăiri senzaționale. Te bufnește întâi râsul, apoi un amestec de milă, jenă și ciudă. Că nici cel mai turbat ungur nu l-ar fi putut batjocori pe bietul Iancu în așa hal.

  9. Angela

    Io-te la el, săracul. E grotesc, parcă dă să meargă pe sârmă și mai-mai să cadă. Și ce proporții..Și ce se mai potrivește cu restul decorului..
    http://www.hotnews.ro/hotreporter-2010-12-8128900-cluj-napoca.htm

  10. Angela

    Mai tră să precizez că piscina în care stă e cu lumini.
    http://www.panoramio.com/photo/59621265

  11. cătălin

    Pai daca sta in piscina trebuia sa fie nud.

  12. andreea

    nu stă în piscină. ţîşneşte din piscină. e propulsat.

  13. andreea

    vă informez: azi mă dor urechile. cu una aproape că nici nu mai aud. păcăne şi sfîrîie.

  14. Angela

    Că ne-ai informat pe noi, ăsta e un lucru bun, necesar, dar nu suficient. Pasul doi e că musai să te duci la orelist. Mâine chiar vei face chestia asta, altminteri, trimit asupra ta comeata. S-a-nțeles?

  15. andreea

    ăăă… nu mai bine pun nişte… varză? 🙂

  16. cătălin

    Ti s-a infundat trompa lui Eustachio, stai linistita. Incearca sa deschizi gura larg, pina se egalizeaza presiunea. Si, bineinteles, sa-ti desfunzi nasul.

  17. cătălin

    Panica printre romani: se futu’ feisbucu! Incepe apocalipsuta?

    Pentru urechi e foarte bun si leacul aplicat dracului de Danila Prepeleac.

  18. Angela

    Eustachio nu păcăne și nu sfârâie când i se înfundă trompa. Și mai ales, nu doare. Otita le face pe astea.

  19. Ce oare m-a făcut să mă gândesc imediat la Vitoria Lipan când am auzit-o pe presedinta AMR Gabriela Baltag spunînd că :
    „Justitia pare, in ultimul timp, in ochii opiniei publice, dar si in ochii mei, o Justitie a razbunarii” ? Forma sau conținutul?

  20. Avocatul aleșilor poporului a fost înduioșat de starea lui Sorin, era de neconceput ce i se întâmpla acestuia.
    Așa că l-au trimis la Spital. Doctorii l-au consultat după care l-au trimis imediat înapoi în arest. Pam-pam!
    Nu s-ar putea să aibe și amărăstenii poporului un avocat care să percuteze la nevoie?

  21. junghiul

    Și pe voi v-a prins sfârșitul lunii?
    Să vină chenzina!

  22. junghiul

    La orelist, da?

  23. junghiul

    La naiba, în ce zi mi-am găsit și eu să merg la București!

  24. cătălin

    Dr. Prepeleac. Medic primar ORL. :))

  25. junghiul

    Dr. D. Prepeleac

  26. cătălin

    Doua gagici:
    „Auzi, draga, ai incercat sa faci sex cu urechea?”
    „Aoleu, dar daca ramin surda?”
    „Ei as, de parca ai ramas muta pina acum!”

  27. cătălin

    Hai ca prea am facut misto cu urechile, dar am vrut sa n-o sperii…

  28. Angela

    Of, iară-s dispecer și diriginte de șantier. Trebuie să scap de mașina veche a lui fiu-meu și trebuie renovat demisolul. Și cum eu îs masculul alfa în casa asta (deși băieților mei cred că nu le convine ideea), iar trebuie să mă agit, să iau decizii, să fac socoteli, să vorbesc cu terți implicabili. Iară-mi plâng de milă. Fie-vă și vouă un pic milă de mine, vă rooog.

  29. andreea

    deci, mă duc la ORL
    și de-Angela milă mi-e!

  30. Angela

    Ce-ți mai fac urechile? Nu s-au cumințit?

  31. junghiul

    e umiditate in deisol?

  32. cătălin

    Uf, Andreea. 😦 Te-au pus pe antibiotice?

    De tine nu mi-e mila, Angela, ba chiar ma bucur ca ai ocupatie. Asa-s eu, rau.

  33. Angela

    Ocupații am eu, dar nu le mai vreau. Am obosit de când tot iau decizii, mai bune, mai proaste, dar mereu eu îs aia care trebuie să le ia. Și mă apasă rău, că dacă iese prost, cine își încarcă sufletul? Cine aude e numai vina ta ? Dar când e de descurcat o chestie, de luat vreun taur de coarne, cine-l ia?
    Da, e umezeală, e o cameră de vreo 20 mp în care a intrat foarte multă apă când s-a spart ceva țeavă pe stradă. Era proaspăt placată cu rigips când s-a întâmplat. S-a uscat ea cât de cât, dar a tot apărut mucegai. Și acum vreau s-o refac, să-și facă ficiorul acolo un atelier, că i-au rămas de la tatăl lui o droaie de unelte foarte profi și foarte scumpe (sentimental vorbind, în primul rând). Și nu le-aș ține în umezeală, camera aia a fost locuibilă cândva.

  34. cătălin

    Cam nasoala treaba cu rigips si umezeala, mai ales ca de-acum nu vor mai fi caldurile de asta-vara, sa se usuce repede totul. Dar trebuie facuta. Presupun ca trebuie schimbat rigipsul, nu?

  35. Angela

    A venit ieri cineva(cunoscut vechi) care are o firmă de izolații și din câte am priceput, trebuie dat jos, dar nu tot, cam 1,5 m de la podea, poate mai mult. Curățat totul și tencuit cu nu știu ce mortar special, care o să fie scump ca naiba. Cu gletul aferent. Și fără rigips, fără lavabilă. Tot cu ceva zugrăveală din aceeași gamă. No, specialistul dixit, nu mă bag. Mă strofoacă costurile, deranjul, molozul și alte bucurii din astea, că am avut parte de ele și nu-s dornică să le retrăiesc. Da dacă trebe, trebe.

  36. Angela

    Cu uscatul nu cred că o să fie așa problemă, că este un calorifer uriaș acolo. Oi porni centrala, ce-oi face? Alți bănoci pe factura de gaz, futu-i.

  37. cătălin

    Nu stiu, eu nu prea inteleg. Rigipsul ori il dai jos pe tot, ori il lasi, altfel nu ai cum sa ajungi la acelasi nivel. Lavabila nu are nici o importanta, exista vopsea speciala pentru bai si bucatarii. Ai izolatie la exterior?

  38. Angela

    Meșterul MEU să nu ajungă la același nivel? ACEL meșter? HA! Ajunge la micron! Numai să-l prind, că încă n-am vorbit cu el. Cel care a fost ieri, patronul firmei de izolații, a zis că n-are sens să plimbe oamenii lui din Cluj până aici în fiecare zi și că oricum, meșteri mai buni decât în satul ăsta n-ai de unde să găsești. Ceea ce e foarte adevărat.

  39. andreea

    există ceva ce se numeşte Micropor – plăci de bca de la Ytong. se plachează pereţii pe dinăuntru şi (cică) respiră şi nu se mai face mucegai. la polistiren nu e aşa.

  40. andreea

    aşa…. să citim…
    🙂
    rinofaringită acută şi otită medie acută bilaterală.

  41. cătălin

    O intreb pe mama de otita cind vorbesc cu ea miine dimineata. 😦

  42. andreea

    ei, stai că nu e un cap de ţară. las-o în pace pe mama ta.
    am mai avut otită. şi Sabina a avut.
    şi mi-au dat şi antibiotic.
    n-o să mor. 🙂

    dar nu pot să nu observ că virozele au devenit mai urîte. mai lungi, mai greu de dus, se complică una-două. şi nu numai eu zic asta.

  43. bilaterală adică echilibrată .
    doare
    bine că am ajuns acasă
    i-am luat lui David un fart blaster

  44. cătălin

    Am intrebat-o pe mama, a spus ca antibioticul e dat mai mult de frica, sa nu se extinda infectia. Cica e foarte important sa iti desfunzi nasul cu picaturi, si ca nasul infundat e principala cauza a otitei. Trompa lui Eustachio se infunda si fluidul care trebuia sa circule pe acolo se aduna si provoaca infectia. La copii, trompa aia ar fi intr-o pozitie mai aproape de orizontala, deci se infunda mai usor, si de asta otitele sint mai frecvente la copii. Asadar bixtonim.

    Junghiule, tu stai la bloc? 🙂

    Linga numele Andreei, cind raspunde la comentarii, apare scris „Pistolul cu buline”. Nu ca ar fi ceva rau, doar am observat acum si mi-am amintit…

  45. Angela

    Nostalgicule!

  46. andreea

    ce știe să facă fart blasterul?

    unde scrie de Pistol? eu nu văd nimic.

  47. trage bășini de diferite nuanțe

  48. cătălin

    Apare cind dai reply la un comentariu de-al meu. Ce-ti mai fac urechile?

    Cred ca se potriveste.
    „Things being what they are in the world today, we are more and more driven to depend on one another’s sympathy and friendship in order to survive emotionally.”

  49. Angela

    Da, da, da, acum, în vremea noastră s-au inventat apa caldă și fututul. Ahile și Patrocle, Oreste și Pilade, Codin și Adrian Zografi – contemporanii noștri. Acum doar și-a însușit Bergenbier patentul – prietenii știu de ce.

  50. andreea

    la fel de rău, dar reeeeziiiist!
    mai ciudat e că aud nu prea bine, spre slab de tot. vorbesc oamenii cu mine… sună telefonul… claxonează mașini… nu-s chiar surdă, dar, uite, e prima oară în viață cînd mă întreb cum ar fi să fiu.

    da, am pățit-o și eu. am crezut că n-o să supraviețuiesc emoțional fără. dar merge, merge, îi dăm înainteeeee… vruuum, vruuuuum… tot înainteeee…

  51. Angela

    E nasol de tot să fii surd. Eu am experimentat chestia asta câteva luni, că nu mă durea, dar nu auzeam nimic cu urechea stângă. Te pune în situații penibile, mai ales în lume. Că în familie se obișnuiesc toți să urle. Să vezi ce trâmbițez eu când vorbesc cu tata, că săracul abia mai aude. Și nu suportă aparatul. E nasol când e mai multă lume care discută și se vede pe el că habar n-are ce se vorbește. La mine a fost simplu, că a fost doar un dop, dar putea fi și de la boală, și de la medicamente, că e o chestie obișnuită. De aia m-am tot codit luni întregi să-i spun doctoriței că-s surdă-beton, dar m-a prins.

  52. dacă ești surd, nu te poți bucura de fart blaster

  53. Angela

    Anosmia e la fel de rea, dacă nu și mai. Că am încercat-o și pe asta, după o răceală. Vreo săptămână n-am simțit niciun miros. Degeaba îmi băgam nasul în sticla cu oțet sau în alte chestii mirositoare. Nimica-nimicuța, și pe chestia asta, nici gusturile nu le simțeam. Nu-mi venea a crede ce anost e universul. Dar cred că v-am mai povestit asta. După o săptămână, pe coridor, dinspre buda de la birou am simțit o adiere de căcat. O, miracol! Ce Chanel 5, ce parfum de crini și tuberoze! Nu mi-aș fi închipuit că o astfel de…scuzați..putoare poate să producă atâta bucurie. Îmi recăpătasem simțul mirosului!

  54. cătălin

    Pai da, s-au inventat apa calda, fututul, si iphone-ul, sa poti uita mai usor de lucrurile care dor.
    ….
    Junghiule, s-a bucurat sotia ta de cadoul pe care i l-ai facut lu’ ala micu? :))

  55. junghiul

    m-a scos în stradă, cu cadou cu tot

  56. andreea

    hm, o fi o plăcere masculină. acu, după ce ai zis, mi-am amintit că al meu rîdea odată de se prăpădea la computer şi apoi a dat sonorul mai tare şi am descoperit că urmărea o demonstraţie cu fart… fart… ăla.

  57. curat masculină

    mie nu știe să-mi scoată norul acela, de ce oare?

  58. m-am hotărât să plec la Arieșeni, mâine

  59. andreea

    dor de ducă, la Junghi.

    da, știu și cum e cu lipsa gustului și mirosului. parcă ai mînca numai bureți de baie.

  60. cătălin

    Esti pe antibiotice, Andreea?

    Am visat ca venisem acasa, dar trebuia sa plec din nou a doua zi. Si umblam sa cumpar niste brinza de oi, sa iau cu mine. Vis erotic. 🙂

  61. junghiul

    Noi ne tratăm cu Ventolin și Fixotyde

  62. andreea

    astm… 😦

    da, io-s pe antibiotice dar cred că le iau absolut degeaba. nicio schimbare, după 3 zile. ba chiar e mai rău, pentru că acum și tușesc.

  63. cătălin

    Ti-am zis ca antibioticele sint luate de frica, sa nu se intinda infectia, si nu pentru a ameliora vreo manifestare a bolii. Desfundatul nasului cica ar fi singurul lucru care ajuta la otita. Aparat de aerosoli ai?

    Tot nu gasesc timp sa scriu vreun text. Ieri am avut ceva-ceva timp liber, dar m-am dus pe coclauri, sint ultimele zile de toamna la mine. Toti copacii parca au luat foc, si a fost cald.

  64. andreea

    nu aaaam… m-ai mai întrebat…

    de la spital vin. mi-au schimbat antibioticul, că n-am mai pomenit aşa ceva. şi antibiotic, şi paracetamol, şi nurofen, şi picături – de nas, de urechi – şi antialergic şi nu ştiu ce draci de alte pastile – verzi – protectoare de sinusuri şi… ciu-ciu! parcă face mişto de mine infecţia asta.

  65. cătălin

    Uf, imi pare tare, tare rau. 😦 Ceva cald?

  66. andreea

    şi junghiul cred că suferă…

    da, Angela, de azi dimineaţă mi se duse şi mirosul… gustul văd că se mai simte un pic…

  67. Angela

    De data asta chiar ai făcut-o lată! Doctorimea ce zice? Febră ai?

  68. andreea

    nooo. fără febră.
    şi văzul e încă intact. 🙂 dar am pus un peşte la cuptor şi acum îmi dau seama că am uitat de el. dacă nu miroaseeeeee…

  69. cătălin

    Numai bolnavi pe blogul asta! 🙂

    Cine stie ce efecte au si antibioticele astea date preventiv. Poate ca asa apar niste microbi extrem de rezistenti.

  70. cătălin

    Mi-a spus mama ca trebuie sa ai in permanenta nasul desfundat. Cu picaturi, cu aerosoli, cu ce vrei tu. Si cu tuica daca poftesti. E foarte important si nu-i deloc de joaca.

  71. junghiul

    David are probleme, pe mine mă ocolesc sistematic răcelile, în ultimul deceniu am avut o singură răceală semnificativă și nu am luat antibiotice, m-am vrăciuit singur.
    Nici lui David nu prea îi dăm antibiotice. Doar atunci când pediatrul ne prescrie. Avem același pediatru de la nașterea lui și îi cunoaște bine felul.

  72. junghiul

    Țuica îți desfundă gâtul

  73. junghiul

    M-am hotărât să îmi cumpăr oi.

  74. andreea

    oioioiii…

  75. andreea

    apropo de oi:
    🙂
    Cu ocazia Zilei Mondiale a Animalelor, Muzeul Național de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’ oferă duminică, 4 octombrie 2015, acces gratuit în expoziția permanentă, tuturor vizitatorilor al căror nume amintește de prietenii noștri necuvântători.

  76. junghiul

    Într-o bună zi, deplasîndu-mă la pas alert în treaba mea prin centrul Timișoarei, pe lângă Operă, îmi aud urechile o frântură dintr-o discuție purtată de doi cetățeni îmbrăcați în ton cu locul. Îi spunea unul celuilalt : …nu-mi convine să mai practic transhumanța… M-a pălit frântură asta de frază, rostită într-un dialog purtat de doi oameni aparent orășeni prin deprinderi.
    Oieritul- un obicei considerat vetust asupra căruia îmi voi apleca atenția în viitor.

  77. junghiul

    Cum adică? Oameni cu nume de necuvântătoare?
    Nu prea știu… Manciu?

  78. junghiul

    Până lămurim ce e cu necuvântătoarele, mă urc la Piatra grăitoare

  79. cătălin

    La mine azi ninge, a scazut cu 20 de grade temperatura fata de ieri.

    Am avut o profa in liceu, o chema Bournegru. Am auzit de Porcescu si Vrabie. Ar mai fi Cucu, Graur si Cocos.

    Planuri frumoase, Junghiule, cite oi?

  80. andreea

    Lupu, Găină și Păun. știu și un Găinușă. și Ursu, bineînțeles. 🙂

  81. andreea

    juuunghiuleeeeeeț cu treeeeei suteeee de oooooi…

  82. cătălin

    Astea la nume de familie. La nume mici, imi place cum suna „Mioara”. 🙂

    Chiar a nins la mine, am carat rosiile in casa.

  83. junghiul

    Să calculăm pragul de rentabilitate…

  84. junghiul

    Vine iarna fraților, eu vă tot spun.

  85. junghiul

    Cred însă cu tărie că viezurii și le alintă în geto-dacă.

  86. junghiul

    Uite, castorul (sau brebul) e dispus să renunțe la alint ca să-și salveze pielea:
    Castorul este un animal cu patru picioare și locuiește în apă. Doctorii spun cum că boașele castorului sunt de multe leacuri bune, și de aceea vânătorii gonesc mai mult pentru boașele lor; deci castorii, cunoscînd lucrul acesta, își apucă singuri cu dinții boașele și le leapădă ca să le găsească vânători și să le ia, lăsîndu-i pe ei în viață.
    Învățătură: Așa fac oamenii cei înțelepți pentru mântuirea sufletelor lor și pentru viața lor. Ca să scape de primejdii de moarte, nu le este jale, nici le pare rău de toată avuția lor, numai ca să scape din mâinile tâlharilor și ale vrășmașilor și să-le mântuiască sufletele de la moarte.

  87. junghiul

    Extras din Esopia

  88. andreea

    🙄
    azi ești într-o dispoziție sfătăcioasă!

  89. junghiul

    Piedica de duminică

  90. cătălin

    Dupa mine etimologia e la fel de exacta precum horoscopul.
    ….
    Gata, s-au vindecat urechile? Poti sa le fluturi? 🙂

  91. andreea

    Dan Alexe…

    nu s-a vindecat nimic. o să mor așa: surdă și fără miros.

  92. Angela

    Etimologia e bizar lucru. Se bazează pe tot felul de chestii, reguli, legi, transformări fonetice etc, care, de multe ori, par absurde. Nu întotdeauna, dar suficient de des. Am făcut la facultate gramatică istorică, cumplit meșteșug de tâmpenie, precum și gramatica comparată a limbilor romanice, altă chestie chinuitoare – a fost unul din cele două examene la care nu m-am dus, l-am lăsat pe toamnă. Fiindcă prietena mea cu care învățam și-a ridicat la un moment dat nasul din curs, s-a uitat la mine pe deasupra ochelarilor și a declarat, calm și răspicat nu mă interesează că africatizarea nu s-a produs în sardă, eu nu mă duc la examen. Am achiesat imediat, am închis cursul și ne-am dus să halim.
    În etimologie cred că ar trebui să primeze bunul-simț comun și nu niște reguli de formare mai mult sau mai puțin forțate. Bune și alea, dar să nu exagerăm cu științificul inventat. De un paregzamplu, dacă noi zicem „plug” și rusul zice плуг(adicătelea fix tot „plug”), este mai de bun simț să crezi că o populație nomadă a luat denumirea de la aia sedentară și nu viceversa, că nu migrau ăia cu plugurile după ei, cred, să se mire băștinașii de așa sculă și să-i zică pe numele slav. La fel și cu denumiri de obiecte casnice și toponime ungurești. În fine, e o părere absolut profană și nici nu mă prea interesează cine de la cine le-a luat, dar dacă tot veni vorba…Ca studiu, poate fi atrăgător, cam ca rebusul cumva, dacă nu tre să dai examen din asta, ptiu, ferească-sfântu.

  93. cătălin

    Aoleu, Andreea! Ai mai fost la spital? Daca nu, mergi repede, ca nu-i de joaca deloc. 😦

  94. cătălin

    Cu etimologia, cred ca poti demonstra cam ce doresti. In 200 de ani am inteles ca romanii i-au influentat pe daci atit de mult incit din limba daca s-au pastrat doar o mina de cuvinte. Bun, dar atunci, dupa aceeasi logica, in 1000 de ani de stapinire ungara in Transilvania, limba romana trebuie ca a fost inlocuita complet de limba maghiara. Exact asa gindeam prin liceu, si la fel gindesc si acum.

  95. Angela

    Eu n-am cine știe ce chef să reinventez roata și să pun coada la prună. Dar cercetările serioase legate de limba proto-indoeuropeană, coroborate cu povestea biblică a turnului Babel pot răspunde la multe întrebări. În rest, dacofilie, dacomanie, dacofobie cât cuprinde, plus speculații și tras de spuză pe turtă. Neața bună, că uitai să zic.
    Andreea, care-i starea urechilor și a simțurilor tale amorțite? Te descurci cu văzul și pipăitul, până ți-or reveni celelalte? Serios, fă ceva, caută alți doctori, dacă cei la care ai fost n-au rezolvat nimic.

  96. cătălin

    Imi fac griji pentru Andreea, mi-i si nu stiu cum sa mai deschid gura despre altceva. 😦

  97. Angela

    Da, și eu. Ar fi trebuit să zică măcar un „hm” până acum.

  98. cătălin

    Totul pina la sanatate…

    Tu ce mai spui, Angela? Ai avut musafiri in week-end? A venit toamna cu vreme rece si cu ploi?

  99. Angela

    Ce să mai spun, a venit toamna, e ciudat că nu-mi pare rău de data asta, vremea e aiurea, foarte rece noaptea, cald – încă – ziua, mai am boboci de trandafir care dau să înflorească..sper să nu înghețe, săracii. Nu-s în stare să culeg nucile, îs atât de multe, că pe unde calci, simți nuca sub talpă. Dar mi-e greu să mă tot aplec după ele, mă ia amețeala.
    Andreeeeeeaaaaaa!!!!!!! Zi ceva.
    Dacă-am să te chem
    Dă-mi măcar un semn
    Fie şi-un blestem
    Din partea ta.
    Totuşi nu ştiu cum
    Pentru-atâta drum
    Ce-a-nceput acum
    Spune-mi ceva.

    E Păunescu, știiiu, dar poezia asta îmi place tare. Știa ceva despre despărțire, afurisitul.

  100. cătălin

    Andreea presupun ca s-a dus la spital. Nici nu vreau sa pomenesc ce complicatii are otita rezistenta la antibiotice. :((

    Paunescu are si versuri frumoase, printre tonele de maculatura pe care le-a produs. Iar fragmentul de mai sus cred l-am auzit si pe muzica. Dupa urechile mele magaresti, cintareata asta necunoscuta are o voce extraordinara:

  101. Angela

    Da, Tatiana Stepa, odihnească-se în pace, că s-a dus. Merita mai multă notorietate, probabil i-a dăunat faptul că-i cânta versurile lui Păunescu, s-a vârât în nișa aia și oamenii au prejudecăți, lipesc etichete, n-au răbdare la ce nu e conform clișeelor care dau bine conform vremii. Că dacă ar avea, ar recunoaște că e superbă vocea. Și poezia. Ce-i al ei, e al ei. Mă smiorcăi la ea.

  102. andreea

    of, of, nu vă mai agitaţi… 😦
    am fost plecată toată ziua şi eu n-am telefon şmecher…

    nu-ş ce să zic. e mai bine niţel, deşi tot înfundate-s urechile. gust şi miros am. nu mă doare capul, văzul şi pipăitul sînt ok. 🙂

    eu am citit că pot fi înfundate urechile şi trei săptămîni, şi după ce trece viroza. Cătălin, nu mă mai speria, că eu îs panicoasă şi mai rău îmi fac. 🙂

  103. cătălin

    Daca sint infundate urechile, inseamna ca nenorocita de trompa tot nu functioneaza. Nu vreau sa te sperii deloc, dar poate ar fi bine sa mergi sa vada vreun medic cum mai sint timpanele tale. In cazul otitelor rebele, se aduna puroi in spatele timpanului, unde doctorul nu poate ajunge. Daca se aduna prea mult, timpanul se poate rupe. Medicul poate preveni asta printr-o mica taietura prin care se scurge puroiul, taietura care se vindeca in timp complet. Si mai sint, ca m-am speriat si eu de ce mi-a zis mama. 😦 Cica erau destul de frecvente, copii de la tara ai caror parinti au zis ca nu-i nimic si trece.

  104. cătălin

    Nu te sperii, dar vezi ca ti-am scris ceva in spam (asta ca sa nu isi mai faca griji si altii). Multa sanatate, si sa treaca mai repede!

  105. Angela

    Adică Junghiul și cu mine, hai? Care „și alții”? Și de ce, mă rog, să nu ne facem griji? Oricum ne facem. E în fibra noastră. Dacă Junghiul nu-i de acord, considerați că am folosit pluralul majestății.

  106. cătălin

    Bine, l-am scos. Nu prea am gindit cind l-am pus in spam.

    Grijile astea totusi lasa urme. Stiu din ce imi spunea mama ca un doctor ajuns bolnav, care stie ca poate aparea complicatia aia, si aia, intotdeauna evolueaza mai rau decit un nea Gheorghe care habar nu are de boala lui.

  107. Andreea să facă bine, să se facă bine.
    De acord! Cătălin, renunță la spaim!
    Azi, ultima zi de chef, apoi mă fac cuminte că vine toamna!
    Iaurt gras cu nuci și miere! Pentru asta chiar merită să te apleci.

  108. junghiul

    Stejarii bătură arțarii!

  109. cătălin

    Nu cred ca avea cineva treaba cu versurile lui Paunescu. Industria muzicala de la noi a promovat doar speciile inrudite cu maimutele urlatoare cu cur gol.

    Ei, Angela, dar e frumos la tine, trandafiri, nuci…

  110. andreea

    dă-le-ncolo de boli!

    mie nu-mi plac poeziile păunesciene. niciodată nu mi-au plăcut.
    mi se par prea patetice, și cînd nu-s patetice, sînt… insidioase.

    probabil am eu prea mult patetism în mine și nu mai încape nici un strop.

  111. cătălin

    Aparuse zilele trecute la stiri ca Romania aloca pentru potentialii refugiati 3 lei pe zi. Nu stiu daca ajung pentru un ciine banii astia. Oricum, bravo lui Iohannis, pentru ca a aratat lumii ce mizerie e Romania. Nu ne permitem mai mult de 1700 de refugiati, in conditiile in care alocam asa sume ridicole. Ma cam saturasem de traditionala „ospitalitate” romaneasca cu care s-au umplut manualele scolare: asta e adevarata ospitalitate, 3 lei pe zi. Pentru un om. Si doar 1700.

  112. Angela

    Ajung, ajung, dacă te gospodărești bine, poți să și pui deoparte ceva. Că un iaurt și un covrig costă vreo 2,50, dacă nu ești tare fițos și nu vrei iaurt cu fructe.
    Nu e adevărata ospitalitate, e adevărata viață. Că Zoli al nostru are 90 lei/lună ajutor, că e miner disponibilizat, prea tânăr pentru pensie, prea vechi pentru șomaj. Și pentru ăștia prestează la primărie, cosește iarba din părculeț. Dacă n-ar munci ca un bou, la negru, ce ar face?

  113. andreea

    no, iar începu Cătălin să sufere de grija refugiaților…

  114. cătălin

    Rupe-ti-as urechile (dupa ce iti trec)! 🙂

    Or ajunge si pentru incalzire in timpul iernii? Si, din cite tin minte, o piine e un leu, un litru de lapte 2.5 sau chiar 3 lei, si cam gata toti banii pe ziua respectiva.

  115. Angela

    „Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.
    Isus dixit, cred că Mahomed e de acord, Junghiul ar putea să ne spună, că doar a studiat asiduu Coranul. În concluzie, 3 lei/zi e mai mult decât suficient, sună a răsfăț, dacă nu chiar desfrâu.

  116. Coșul zilnic calculat este de 19 lei.Dar mulți oameni lucrează în Romania la negru sau cu contract de muncă pe minim pe economie. Rezultatul este că foarte mulți pensionari primesc îndemnizația socială pentru pensie la valoare minimă, în 2015 ea este de 400 de lei. Este ușor de calculat că dacă scoți costurile de întreținere pentru o locuință chiar modestă îi rămân pensionarului tot 3 lei pentru mâncare, dar tot la două zile.
    Până nu reușim să avem grijă de pensionarii noștri, de cei care au tras o viață la jug și cărora nu le rămân bani de medicamente și de o alimentație decentă, dați-mi voie să-mi scot problema imigranților de pe ordinea de zi.
    Nu degeaba fug ei de noi ca de dracu!
    Anul trecut , pe vremea asta câțiva refugiați ucrainieni au ales România. 1528 dintr-un total de 439,892. Cei mai mulți au ales Rusia și Belarus, în ordine apoi Polonia, Ungaria, Moldova, România și Slovacia. Toateaceste țări s-au ocupat de ei fără crâcnire, nimeni nu a ridicat problema vreunei redistribuiri. Acuma, după ce nesimțita aia îi îmbie pe toți necăjiții din Orientul Mijlociu să vină, motivînd chiar că Germania are nevoie de forță de muncă proaspătă, acuma vrea să ne redistribuie nouă ce pică de la selecția nemțească.
    Ar mai fi de spus un lucru. Vreo patru state se opun categoric ca României să-i poată fi aplicat articolul 36 din Convenția Schengen, care spune așa: „Orice parte contractantă responsabilă pentru rezolvarea unei cereri de azil poate, din raţiuni umanitare, bazate în special pe motive familiale sau culturale, să ceară altei părţi contractante să-şi asume răspunderea, cu condiţia ca acest lucru să fie dorit de solicitantul de azil. Partea contractantă căreia i s-a solicitat acest lucru va analiza dacă poate da curs cererii.”
    No bine, fie!

  117. Visul meu este să vă scriu un articol despre mâncare. Când, Doamne?

  118. Angela

    Acum, Domnule!

  119. junghiul

    M-am apucat. Sper să-l termin înainte de intrarea în post.

  120. andreea

    păi da, ca să nu suferim.

  121. andreea

    sau… tocmai… trebuie să suferim?

  122. andreea

    a suferi sau a nu suferi. aceasta e întrebarea.

  123. andreea

    mi-re-fa. un cîntecel.

  124. cătălin

    Nu stiu ce a gindit Merkel. Daca voia forta de munca, i-ar fi putut lua direct din Siria sau din Turcia, n-ar mai traversat oamenii aia Mediterana in barcutele alea de plastic.

    Romania a pierdut sansa sa taca. Sau, daca tinea sa vorbeasca, sa fi spus care este standardul de viata din tara: 3 lei pe zi sau mai putin. Daca vrea cineva sa vina, sa pofteasca.

  125. Angela

    Hi hi hi, mi-o și închipui pe Merkel la târgul de refugiați, alegând, măsurând, cântărind, căutându-i la dinți, pipăindu-le mușchii. Cum altfel îți imaginezi tu că „i-ar fi putut lua direct din..”? Pe care, din sutele de mii? Stăteau ăia cuminți la triaj, că doar-doar îi alege stăpâna albă.

  126. cătălin

    Alte tari isi aleg emigrantii din citeva (zeci) de milioane. Iar Germania a mai facut exact aceeasi chestie prin anii ’60, cind au adus turci. Nu inteleg de ce s-a putut acum 50 de ani, iar acum e imposibil, trebuia sa incurajeze sa vina tot puhoiul de-a valma.

  127. Angela

    Eu nu înțeleg de ce te frămânți atât. Poți rezolva problema? Nu poți. Atunci las-o așa, că oricum tărășenia e mult mai nasoală decât soarta amărâților din bărcuțe. Ăia scapă sau nu, după cum vrea Allah. Conflictul e între grei, interesele-s ale lor și-s mari, iar costurile le vom plăti noi toți, într-un fel sau altul. Cineva nu mai vrea să fie lumea așa cum o știm și face tot posibilul pentru asta. Ce contează că se îneacă Ali sau Mustafa, sau că dârdâie pe la frontiere?

  128. cătălin

    Nu ma framint, observam doar cum rateaza Romania sansa de a tacea. Mai ales dupa ce am umplut Europa de cersetori, hoti si asistati social.

  129. Angela

    Că tace, că nu tace, cui îi pasă?

  130. junghiul

    … și de foarte mulți muncitori destoinici, medici, ingineri etc.

  131. junghiul

    Nu poți să distribui imigranții, Cătălin, pentru că nu există o mașinărie de distribuit oameni amărâți.
    Îmi imaginez sirieni care vor prefera sau vor fi obligați să vină în România. Vor învăța limba , o meserie, se vor angaja de ex în construcții, copiii vor merge la școală etc
    După care bărbații vor pleca la muncă în Siria de exemplu, unde vor câștiga un salariu cel puțin de trei ori mai mare decât cel din România.

  132. junghiul

    Să ne vedem noi de lungul nasului și să ne rezolvăm problemele cu decență.
    Și de acord cu tine, să tăcem dracului din gură!

  133. cătălin

    Da, Junghiule, Romania a umplut Europa si cu hoti, dar si cu oameni foarte buni. In total vreo 2-3 milioane. Toti. Parca nu e normal ca, in situatia ipotetica de a primi niste refugiati de razboi, noi sa fim printre cei mai vocali care se manifesta impotriva lor.

    Cum sa nu poti distribui imigranti? Ce, oricine vine oriunde? Nici o tara nu acorda dreptul de munca oricui.

    Ba conteaza, Angela, ca fara ajutorul Europei, cine stie ce era acum in Romania. Chiar nu era momentul sa avem opinie distincta fata de Franta, Germania si restul.

  134. Angela

    E absolut irelevant cât de vocali am fost. Asta ține de obișnuitul călcat în străchini, poți să-i zici specific național, dacă vrei. Da, era mai elegant să tăcem, dar nu excelăm la asta. Și nici nu contează. Vai de mine, o să ne pedepsească Europa pentru opinia distinctă. Dacă are interes. Dacă nu, nu. Cred că, în taina alcovului personal, Merkel dă acatiste pentru Orban. Dar cum să recunoști așa ceva? Vai, vai, inadmisibil ce face, dar ce bine că face, încasează el jetul de căcat și noi, elita, umaniștii și corecții politic scăpăm curați și uscați. E numai interes și ipocrizie din cea mai grețoasă. Cât despre refugiații ăia, Allah cu mila. Și tu, dacă ții neapărat. Dacă eu am insomnii, sigur nu din cauza lor le am. Mi s-a atrofiat organul empatiei, din păcate. Am o-bo-sit!

  135. cătălin

    Da, nu inteleg ce a vrut Orban, ca pina la urma tot au ajuns aia in Germania. Poate i s-o promis ceva cu conditia sa incaseze citeva suturi? Sa-i ia naiba pe toti! Spune bine Junghiul mai sus, cind anul trecut au fost sute de mii de refugiati ucrainieni, ei nici macar nu prea au ajuns la stiri. Si, daca ne uitam la cazul Volkswagen, ne dam seama ca legile, conventiile, tratatele sint vorbe in vint.

    Ce-ti mai fac urechile, Andreea? Poti sa le faci nod sub barbie? 🙂

    Mai aflu ca stimabilul Nicolaescu, fost ministru al sanatatii, are si el doctorat. Cercetator, ce pula mea! A, si tot copiat, dar e OK, ca pe vremea aia, in 2007, romanii nu descoperisera nici apa calda si nici ghilimelele. Da, asa a spus si el si proful lui coordonator. Ah, scorpia de profa mea de romana din liceu, care punea 1 daca ma duceam cu tema copiata. Pentru tema nefacuta – 3 sau 4. Ba chiar si 2, asta dupa ce dadusem o teza. Ne-a dat sa facem vreun referat, nu mai stiu, era mai mult de scris. Toti au scris in nestire, eu – ciuciu. Nu i-a venit profei sa creada ca n-am avut chef sa scriu nici macar un rind – mi-a zis ca imi pune 2. Rizind am intrebat-o: „dar am 8 in teza, nu?”. A trecut ….

    Am gustat azi o prajitura simpla, dar tare frumoasa:

  136. andreea

    adică mă faci măgăriță. buuun. te dau în judecată.

  137. cătălin

    Da-ma, dar zi intii ca ai scapat de boala.

  138. andreea

    azi pe la 12 urechile au început să facă pîșșșșșș fîșș fîîîîșșș și să se desfunde. cînd una, cînd alta.
    tot atunci, am tresărit înspăimîntată, auzind un zgomot cumplit, ca de tunet prelung: erau paginile agendei pe care o răsfoiam.

    gata, că mă simt prost. o să mă fac bine.
    țara arde, a murit madam Iacob, România s-a întors cu fundul la refugiați, lumea zice că ar trebui să stau prin copaci de neempatică ce sînt, iar eu… cu urechile mele.

  139. cătălin

    Ma bucur ca ai scapat. 🙂

    Legat de articolul din linia dreapta, ce sa spun, poate a iesit tulburelul.

    Cine e Iacob? Sau, mai bine zis, a fost.

  140. ai încercat să caști? căscînd ți se desfundă urechile

  141. Angela

    Io nu văd de ce ne minunăm, oftăm, ne îngrijorăm și ne oripilăm de toate nebuniile lumii. Am putut crede vreo clipă că ele nu mai există? Sau am sperat, sau ne-am prefăcut, de la înălțimea superiorității noastre înțelepte și civilizate? Valorile, cuceririle, bla bla. Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare.
    Nu io am zis, Ecclesiastul a zis. Demult tare.

  142. andreea

    am căscat, am căscat.
    cum care?? Paula Iacob, avocata vopsită…

    io nu mă mai mir.

  143. andreea

    ah, micuţul rus… 🙂

  144. Angela

    Nu m-am prins. Ce rus micuț? Rușii îs balșoi.

  145. andreea

    Ceaikovski, mamă… concertul junghiului…

    🙂 am o amică. de cînd avea copilaşul ei cam doi anişori, îi punea concerte de Ceaikovski şi-i tot susura: auzi, mamă? e Ceaikovski! Ceaikovski, mamă…

  146. cătălin

    Da, trebuie sa casti intr-un anume fel.

    Cum suna Ecleziastul, cu sentintele alea forjate in otel, sa infrunte vremurile!

  147. junghiul

    și mie îmi place să citesc în ecleziastrii

  148. cătălin

    Pe mine ma inspaiminta Ecleziastul, nici vorba sa-mi placa.

  149. andreea

    piu.
    haoleu. vrei să mor de tristeţe.

  150. cătălin

    Andreea, tu ai nascut simbata, nu?

    In rest, atentate pe ziua de azi. 😦

  151. andreea

    pe Sabina sîmbătă şi pe Teo duminică. şi m-am grăbit… cam 2 ani (la Sabina 2 ani jumate) să mă întorc la lucru.

  152. cătălin

    Da, ma apucasem de bascalie (si pe fb), dar mi-a trecut. Ce poti sa faci cind vezi atita nesimtire, atita dispret pentru oamenii care platesc impozite pentru a avea de unde sa fure Vass si restul mirlanilor?

  153. andreea

    mie mi se pare cam exaltată madama asta. s-o lăsăm cu păsărelele ei.

    acum văd ce a fost în Turcia. 😦

  154. cătălin

    Te referi la madam Vass?

    Angela poate are copiii in vizita, tre’ sa fie ocupata. Si bucuroasa…

  155. andreea

    dă. la madam uorkahoolica.

  156. Angela

    Îs aici, îs aici! Am fost la oraș cu trebi și m-a adus ficiorul acasă, acum e aici și el. Fata-i dusă la București. Eu am născut marți. Era cât pe-aci să-l fac de ziua lui Ceaușescu, că m-au apucat durerile în 26 ianuarie. Dar s-a născut în 27, la 1:15. Un pic a lipsit.

  157. cătălin

    Ce sa spun, o „cercetatoare” cu publicatii din parti, putin agramata, care a devenit consiliera lui Chiorete pe economie. Se stie ca cei mai buni economisti lucreaza numai la stat, niciodata in mediul privat.

    La mine e o zi splendida de toamna, si eu stau acasa. :((

  158. junghiul

    Mama mă făcu lunea. Anul acesta mi-am nimerit ziua într-o zi de luni.
    Asta se întâmpla în octombrie. În decembrie mă ducea deja cu ea la lucru.Era ingineră, lucra la CAP și mă purta într-o sacoșă prin grajduri, birou, de dimineața până seara.

  159. „Voiam sa raman in septembrie
    pe plaja pustie si palida,
    voiam sa ma-ncarc de cenusa
    cocorilor mei nestatornici
    si vantul greoi sa-mi adoarma
    in plete cu apa navoade;
    voiam sa-mi aprind intr-o noapte
    tigara mai alba ca luna,
    si-n jurul meu – nimeni, doar marea
    cu forta-i ascunsa si grava;
    voiam sa raman in septembrie,
    prezenta la trecerea timpului,
    cu-o mana in arbori, cu alta-n
    nisipul carunt – si sa lunec
    o data cu vara in toamna…
    Dar mie imi sunt sorocite,
    pesemne, plecari mai dramatice.
    Mi-e dat sa ma smulg din privelisti
    cu sufletul nepregatit,
    cum dat mi-e sa plec din iubire
    cand inca mai am de iubit… „

  160. Mă duc să-mi caut oi.

  161. cătălin

    Si eu am fost nascut intr-o luni, pesemene ca atunci berzele nu lucrau duminica.

    Ha, Junghi in sacosa. Stiu ca, pe atunci, concediul maternal era scurt…


  162. …lalilalilulalililalilulu…

  163. cred că mă purta în sacoșa în care m-a adus barza

  164. cătălin

    Bomba va exploda în bar la unu şi douăzeci.
    Acum e doar unu şi şaisprezece minute.
    Unii încă mai au timp să intre.
    Alţii să iasă.

    Teroristul e de cealaltă parte a străzii.
    Distanţa îl protejează
    şi priveşte ca la cinema:

    O femeie într-o jachetă galbenă… intră.
    Un bărbat cu ochelari fumurii… iese.
    Un grup de băieţi în blugi… discută.
    Şaisprezece minute şi patru secunde.
    Un puştan norocos călare pe scuter… trece.
    Un lungan … intră.

    Şaptesprezece minute şi patruzeci de secunde.
    O fată… se plimbă; o fundă verde-i flutură-n păr.
    Autobuzul o acoperă.
    Unu şi optsprezece minute.
    Fata a dispărut.
    O fi intrat? N-o fi intrat?
    O să vedem cînd or să scoată cadavrele.

    Unu şi nouăsprezece minute.
    Se pare că nimeni nu mai intră.
    Un grăsan chelbos părăseşte localul.
    Se scotoceşte prin buzunare.
    Mai sînt zece secunde pînă la şi douăzeci.
    Grăsanul se întoarce să-şi recupereze mănuşile.

    E unu şi douăzeci.
    Cum se tîrăşte timpul.
    Acum e momentul.
    Nu, nu chiar acum.
    Ba da, acum.
    Bomba… explodează.

    (Wislawa Szymborska)

  165. andreea

    ultimul vers e în plus.

  166. andreea

    foarte frumoase. astea-s cele mai… balcicoforme:

  167. andreea

    majoritatea femeilor se simt ca vai de ele în prima lună, darămite în primele zile. sîngele curge gîrlă, te dor toate alea, iar alăptatul e o muncă… muncă, ce să mai.

    una e să n-ai ce face, alta să proclami că aşa trebuie făcut.

  168. Poate că le tragea pe nas, mama heroină

  169. junghiul

    L-au bombardat pe Abu!

  170. cătălin

    Ei, Andreea, si chiar daca nu s-ar resimti dupa nastere, tot e important sa stea linga copil, fiecare are nevoie de celalalt. De Vass, eu sper ca minte sau e de o prostie infricosatoare. Ce poate fi mai important decit propriul copil? Un serviciu nenorocit? Lucrezi si de acasa, daca tii mortis…
    ………
    Abu a scapat, nu era mare diferenta daca il prindeau, ca oricind se gaseste prin partile acelea un alt gunoi sa-i ia locul. Din pacate s-ar putea ca solutia rusilor sa fie singura solutie buna: un criminal care trage cu arme chimice in propriul popor. 😦
    ………
    Si eu am simtit ca ultimul vers e in plus, dar, daca autorul a crezut ca e nevoie de el.
    ………
    Am mincat dimineata cele mai dulci rosii pe care le-am gasit pina acum: alea pe care le-am crescut eu in ghivece. 🙂

  171. junghiul

    cu brânză, busuioc, ulei de măsline, oțet balsamic

  172. cătălin

    Nu mai am ulei de masline de ceva vreme. Luam ulei pe care scria data fabricatiei si unde era facut, dar de ceva timp gasesc ulei fara nici o data, fabricat in Italia. Sau in UE. Asa ar putea sa scrie „fabricat pe Pamint”.

    Salata am mincat-o cu oua si cu brinza-minune – niste cas de oi uscat de acasa. 😛

    Chiar, Junghiule, ne-ai putea spune cum putem cumpara un ulei de masline cit-de-cit bun?

  173. andreea

    e duminică şi-s frîntă. mişto zilele astea de odihnă.

    eu am zis ce-am zis pentru că am observat că toate comentariile pe care le-am citit vorbeau despre copil. nu prea se gîndesc mulţi la mame. e drept, am văzut atunci cînd am născut şi fiinţe săltăreţe care nu păreau prea afectate de naştere, dar nu e asta regula. cu atît mai fioroasă declaraţia respectivei. bănuiesc că ea o fi putut să stea pe scaun după. eu n-am putut vreo două luni.

  174. junghiul

    Eu primesc uleiul de la prietenul meu Vito. Îl produce el.O să-ți spun ce ai de făcut, lasă-mă să mă orientez un pic pe glob.
    Busuiocul nu-ți place, adevărat?

  175. junghiul

    Dacă e un lucru care îmi place la noi e faptul că poate sta mama 2 ani acasă cu copilul. Mă rog, 23 de luni că mai nou trebuie să stea o lună și tata. O prostie!
    Toate eroismele astea își lasă adânc amprenta asupra copilului.

  176. cătălin

    Se subintelege ca si mama… Stiu de madam Vass, stiu ca spune nenumarate prostii, cu politica, cu munca, cu feminismu… Ma rog, tot felul de chestii datorate probabil plictiselii. Dar asta, cu nasterea simbata parca a iesit mult din limitele prostiei obisnuite.

    Junghiule: esti norocos!

  177. junghiul

    aruncă și ea vorbele pe apa sâmbetei

  178. cătălin

    Busuiocul imi place, mi-am adus de acasa ceva uscat, ca e mult mai aromat decit ce gasesc pe aici. Desi acasa era iulie. Am aici printr-un strat niste telina si niste patrunjel de frunze, au crescut uriase, nu stiu ce sa fac cu ele ca acus ninge.

    Am avut niste ulei de masline grecesc, scria clar plantatia (detinuta de o familie) si data la care a fost presat. Era destul de proaspat, de 2-3 luni. A fost perfect. Dar a disparut de pe rafturi.

    Apropo, am mai vorbit cindva despre mame si copii dupa nastere. Poate doriti sa revedeti. 🙂
    https://ciocolatacusare.wordpress.com/2014/01/06/despre-oameni-si-soareci/

  179. junghiul

    Edle,Radu…
    Pune-ți în ghiveci busuioc și ține-l în casă.

  180. Angela

    Vass aia e doar o capră veșnic surescitată și încântată de sine. În ultima vreme parcă nu-i mai zice decât Paul, Vass s-a pierdut pe drum, deși o avantaja, că înseamnă „fier”. Doamna de fier. De fier-beton, dracu s-o ia. Eu am avut fix 112 zile, pre și postnatal. M-am întors la slujbă după patru luni, că medicul era cumsecade și ne plângea de milă, nouă, femeilor făcătoare de copii și mi-a mai dat ceva medicale, să mai stau cu pișpiricul. Norocul meu că socrii stăteau aproape de unde aveam eu slujba, căram copilul la ei dimineața, că lucram de la 7, și alergam până acolo, să-mi alăptez odrasla. Și vine idioata aia să debiteze monstruozitățile alea…Tâmpita, reiese că pentru ea nașterea n-a însemnat mai mult decât o căcare, s-a șters la cur și și-a văzut de treburile importante.

  181. junghiul

    cum ar fi propășirea neamului

  182. cătălin

    … propasirea neamului ei de hoti!

    Angela, am ris azi toata ziua de „capra surescitata”. 🙂

    Junghiule, stiu… Ce pot sa fac? Radu spune ca blogurile au fost o etapa, pe care el a depasit-o. Nu stiu cum niste oameni pot fi „o etapa”, dar asta e parerea lui. Din tara unde era Mosul n-a mai intrat nimeni sa citeasca de trei luni; pot doar sa sper ca a depasit si el o etapa si nu e altceva. Edle… 😦

  183. andreea

    ce mă enervează băiatul ăsta, uneori…

    deci, Cătălin, fii atent aci: OAMENII SÎNT DIFERIȚI. DI-FE-RIȚI.

    unii au nevoie de lugu-lugu din ăsta… cu cuvinte (ca mine și ca tine, de pildă), alții nu. aceștia din urmă nu simt nevoia să spună ce simt sau să-i asculte pe alții povestind ce simt. mai degrabă s-ar ascunde în peșteră decît să suporte asemenea agresiuni psihice. nu e nimic greșit aici. oricum, și unii și alții putem fi foarte enervanți.
    cît despre oamenii care sînt doar etape în viața cuiva, bineînțeles că așa e. avem responsabilități legate de copii și părinți, de familie în general. în rest, dacă nu te mai plac și nici nu mai am nimic de cîștigat de pe urma ta, sau nu mai am ce învăța de la tine, aliluia și la gară. să ne vedem sănătoși pe lumea cealaltă.

  184. andreea

    junghiul îmi aminti de Nina Cassian…


    E la fel ca atunci. Ca la optsprezece.
    Aceeaşi apă, aceeaşi lăcomie de trandafir,
    aceeaşi aplecare a trupului
    şi spaima de sărut, şi a te trezi din somn e-o fericire
    şi sâmbăta şi târgul Moşilor,
    toate aceleaşi.

    • Atunci, ce s-a schimbat ? întreabă domnul învăţător.

    Nu ştiu. N-am învăţat lecţia.
    N-am învaţat nici o lecţie.
    Am lipsit de la lecţie.
    N-am putut să vin la şcoală
    pentru că am fost sănătoasă.

    • Atunci, am să te las repetentă, spune domnul învaţător.

    Aşa şi trebuie. O să mai încerc.
    O să mă străduiesc. Poate că-mbătrânesc
    pân’ la semestrul urmator.

  185. cătălin

    Fiecare cu greselile sau cu deciziile bune ale lui, n-am dat cu pietre in altii.

  186. andreea

    știu.
    dar ai (avem) tristeți, regrete, nostalgii subminatoare.

    mă gîndeam că trebuie să luptăm cu ele.
    viva la revolucion!
    heeei-rup!

  187. cătălin

    Poate ca asa sint, mai trist, mai asocial, nu stiu daca e ceva in neregula cu mine. Stiu, toate cartile de psihologie pozitiva spun ca ar trebui aia si aia, altfel n-am nici o sansa sa traiesc fericit o suta de ani. Dar poate ca nici nu vreau…

  188. andreea

    eu sînt aici şi pentru că am avut prea des senzaţia că vorbesc o limbă diferită de cea a oamenilor apropiaţi mie, din viaţa reală. cei care ţin la mine dau, uneori, din cap, înţelegători, dar privirea lor spune: nu înţeleg nimic. nu ştiu de ce eşti aşa. mi se pare că exagerezi. asta dacă nu mă iau la trei păzeşte, direct.

    aici, cu voi, măcar am avantajul că nu vă văd privirea. nu e mult de cînd o privire m-a făcut harcea parcea. poate că îmi fur căciula, dar na…

    ei, cum zic, s-ar putea ca unii să nu (mai) aibă nevoie de tot acest circ. oi îmbătrîni şi eu, la rîndul meu…

  189. Angela

    Nu cred că ești nici trist, nici asocial. Io zic că ești numai timid. Cu asta poți trăi o sută de ani, mai mult sau mai puțin fericit, ca tot omul. Și-ți mai trece cu timpul, te tăbăcești. Gândirea pozitivă o fi bună la necazuri minore, la cele mari e stupidă și chiar jignitoare.

  190. cătălin

    La inceput blogurile au fost un prilej pentru niste oameni sa schimbe doua vorbe. Apoi da, au inceput sa se sprijine unii pe altii.

    Aia cu „mi se pare ca exagerezi” e cumplita. Cine sintem noi sa hotarim ce ar trebui si ce nu? Cind cineva are nevoie de o vorba buna, poate ca e o nevoie reala, acuta, indiferent daca motivele par mai mici sau mai mari.

    Angela, nu tot timpul sint timid.

  191. Angela

    Eu am auzit mai des ești nebună sau ce-ți mai trece prin capul ăla sau chiar ești groaznică. De la cei care mă cunosc într-adevăr sau chiar mă iubesc, chestia asta e urmată uneori de așa ești tu, dar s-ar putea să ai dreptate, nu m-am gândit. De ceilalți nu-mi prea pasă, dacă au nevoie de mine, mă înghit așa cum îs. Dacă nu, nu. N-au decât să-și scuipe-n sân și să treacă mai departe. Că și eu trec. Încerc, totuși, câteodată, să mai pun bemoluri, depinde de situație. Nu țin să șochez sau să contrariez. Pentru disimulări sau dansuri de societate mi-e prea lene.

  192. junghiul

    poate că dacă ne-ai vedea privirea, ai împietri

  193. junghiul

    Angela, cam așa?

  194. junghiul

    la început oamenii schimbau două vorbe peste uluci

  195. eu mă simt foarte bine aici, mulțam fain!

  196. andreea

    – servus, Gheo, totu’ ghini?
    – ghini, măi Ioani…
    – no, ghini.

  197. andreea

    Frère Jacques, de jale:

  198. andreea

    dacă şi tu, junghiule, te-ai uita urît la mine… 😦

  199. Angela

    N-aș împietri, doar nu-i niciunul dintre voi Vasiliscul. Sunteți niște Procuști cu paturi ajustabile, nu mă tem.

  200. cătălin

    Am avut o zi destul de nasoala ieri…

  201. andreea

    ei, hai, spune tot aci.

  202. andreea

    pînă scrii tu…

  203. Angela

    Uite că nu ne zice! Sper că numai ieri a fost zi nasoală. Mă duc până-n șură, prin iarba mare și udă, să-l pândesc pe tata, care s-a dus să culeagă nuci. N-am pace până se-ntoarce, că nu-mi place să se tot aplece și e destul de hârtopos terenul prin livadă. Cătălin să scrie până atunci, altfel mă încrunt. Și toată lumea se teme de asta!

  204. Angela

    Hai, că s-a întors tata de bunăvoie, cu o găleată de nuci. Cătăline, așșștepptt. Bat darabana cu deștele pe masă. E de rău!

  205. andreea

    te uiți așa?

  206. cătălin

    Ei, nu-i nimic prea grav, niste probleme la serviciu. Ca asa sint oamenii, tare sensibili uneori, si incep sa construiasca tot felul de scenarii. Nu va faceti griji, nu-s chestii care sa doara.

  207. Angela

    Eu ieri m-am trezit pe la 5, am readormit și am visat ceva aiurea. Ceva care mă dispera și m-a făcut să plâng (în vis). M-am trezit și m-am gândit imediat să vă povestesc vouă. După care mi-am dat seama că-s caraghioasă. M-am trezit, a trecut. Și totuși, oniromanții ar zice..sau poate nu. Mă duc un pic la bucătărie. Revin.

  208. Angela

    Am revenit.

  209. cătălin

    Mai sint bune nucile alea, Angela? Eu tineam minte ca pe la 14 septembrie era ziua lor.

    Am niste rosii-miere. M-am chinuit toata vara cu ghivecele, dar am gustat si eu rosii. 🙂

  210. cătălin

    Cind gasesc ceva timp sa deschid gura, lumea pe aici sforaie. Asa ca ma uit.

  211. Angela

    Păi dacă ești Că(tăli)nuță, om sucit…La fusu’ orar mă refer, desigur!

  212. andreea

    da, da… doar la fusul orar…
    aiurea. e sucit și contorsionat ca vrejul de fasole.

  213. Angela

    Nu. Nu pot. În ruptul capului nu pot să arunc cărți. M-am apucat să golesc încăperea de jos, aia care trebuie retencuită. Și sunt acolo o mulțime, pe niște rafturi care n-au mai încăput sus. Știu că nimeni n-o să le mai citească vreodată, îs și multe rahaturi de pe vremea când se vindea „carte cu os” – nu știu dacă nu cumva sunteți prea tineri ca să știți ce-i aia. Nici măcar de alea nu pot să mă lepăd. Nu pot. Ce mă fac, că n-am unde să le pun? O să dorm cu ele în pat?

  214. cătălin

    Fasolea creste drept…

    Nu stiu ce e „cartea cu os”.

  215. Angela

    Pe vremea tinereții mele, când se vindea carne, era obligatoriu să cumperi și os. Să zicem, la un kilogram, cam 30% era os, plătit la prețul cărnii. Ei, pe principiul ăsta au început să se vândă și cărțile. Dacă era ceva interesant și căutat, se vindea numai la pachet cu încă o carte, nevandabilă altfel. Și la asta îi ziceam noi „carte cu os”.

  216. cătălin

    A, de cartile la pachet stiu, nu auzisem denumirea „cu os”. Mai, ce sa spun, maculatura fara valoare ar trebui aruncata, sau pusa undeva in pod, sa citeasca soricutii. Cartile bune – nu.

    Stii ce regret cel mai mult aici? Ca nu am carti. Mi-as lua, din alea pe hirtie, dar mi-e foarte greu sa le car dupa mine cind plec. Si sa le arunc … asta chiar nu ma lasa inima.

  217. Angela

    E scump tare să faci colete și să le trimiți acasă? O fi scump, că-s grele ca dracu.

  218. Angela

    Cât despre valoare, ce să zic? O au pe aia sentimentală, că altfel..E plin pe acolo de chestii complet depășite de vreme, Cobol și Fortran, Pascal, MSDos, dBase..cu alea am debutat și când m-am uitat chiorâș la ele și am zis că le arunc, au avut un frison. Și ele, și eu. Și altele, și altele, tot felul de romane de doi bani. Le-oi duce undeva, în pod, în grajd, ș-apoi n-are decât fiu-meu să le ardă când n-oi mai fi, să le facă sati, ca pe văduvele hinduse.

  219. cătălin

    E enorm de scump. In Europa e ieftin, ajung de exemplu in Spania pachete cu smintina, cu brinza, cu carne. Ba chiar si butoaie cu muraturi. :)) Peste ocean insa nu se poate, ce e mai mult de o scrisoare e scump si in plus mai risti sa fie confiscat in vama.

    Ai fost programatoare, Angela?

  220. Angela

    Analist am fost, bussines analyst, dar am făcut de toate, de la operator perforator de cartele..Am scris și cod, da. Cam așa era la noi, la început primeam aplicații de la „centru” , de la București, ăia proiectau pentru toate regionalele cfr și noi făceam doar implementare-exploatare, apoi am început să proiectăm și noi, la Cluj. Am început cu cobol – o singură aplicație am comis, cap-coadă, de la analiză. Cel mai mult am lucrat în FoxPro și VisualFox, apoi un pic de Oracle, cu care mi-am sfârșit glorioasa carieră odată cu pensionarea.

  221. Angela

    Că veni vorba de Europa, de smântână și murături, te-ai mai gândit la ce mi-mi-ai promis? Că încerci să te gândești să vii mai aproape, în caz că ai uitat. Eu nu am uitat.

  222. cătălin

    Inca n-am terminat, Angela, oi vedea dupa aceea. O sa incerc sa mai respir si eu, ca de 2-3 luni lucrez ca un nebun…

  223. Angela

    Bine, bine, nu te supăra, eu îs mai pisăloagă, așa. Spor la treabă, vine ea și vremea ta.

  224. cătălin

    De suparat ma supar greu, au fost tare fraieri aia care m-au impins suficient incit sa ma supar rau pe ei. Nu prea imi sta in fire sa fiu agresiv. Pe voi … cred ca nu am nici o sansa sa ma supar. 🙂

  225. junghiul

    De obicei cărțile cu os nu aveau coloană vertebrală

  226. junghiul

    La Cluj erați cu DACICC, nu ?
    Eu am mai prins rețeaua Felix.

  227. andreea

    pfiiii… cartelele alea cu găurici pătrateee… 🙂

  228. Angela

    UNIVAC era la început. Ăsta era la Centrul de calcul al MTTC(transporturi și telecomunicații), ăla de s-a prăbușit la cutremur în 77. Eu am intrat în pita asta în 1980. Pe Felix, dar n-aveam noi, mergeam la Centrul Teritorial Cluj, care presta pentru toată lumea. Cu cutiile de cartele perforate, cu benzi, cu foi de operare. Apoi am căpătat la oficiul nostru CORAL(chiar două, parcă! Boierie, nu mai trebuia să ne hurducăim până-n vârful Clujului) După aia au venit PC-urile… Tulai, ce vremuri! Chiar îs dinozaur!

  229. andreea

    dar ai fost și profesoară, nu?

  230. Angela

    Da, înainte de asta. Trei ani, doamna de franceză. Departe de casă, navetă săptămânală, șanse în învățământ în Cluj sau măcar de navetă zilnică, nule. M-am recalificat drastic. M-a urmărit stigmatul filologiei tot restul „carierei”, eram …exotică. se minunau toți, deși le-am explicat că filologia nu-i școală ajutătoare și că nu-s chiar idioată. Că dacă n-o făceam deloc, nu s-ar mai fi minunat nimeni că mă descurc în ceva atât de altfel. Dar mi-a plăcut al naibii, era o provocare. N-a fost rău deloc.

  231. cătălin

    Da, imi amintesc de la tata, cartele cartonate cu patratele mici in ele. Programul era scris cu gaurelele acelea, si apoi era citit de pe cartele pe un calculator adevarat. Iti dai seama ca, daca faceai o mica greseala in program, o luai de la capat: alte cartele, alte gauri.

    Oare cum ar fi fost sa scrii pe fb. ceva cu cartele din alea? 🙂

  232. Angela

    Nu prea apucau să treacă greșelile de perforare, că se verificau. Se perforau cartelele cu datele de pe un document (o linie – o cartelă) și apoi, întreg lotul, împreună cu documentul de pe care s-au introdus datele mergea la mașina de verificat. Aia era exact ca perforatorul, doar că nu mai dădea găuri. Dacă, de pildă, pe document scria „3” și operatorul a greșit și a tastat/găurit „8” în coloana respectivă, când tasta operatorul de la verificare, dacă nu se potrivea, mașinăria semnaliza, piuia și lumina și se oprea la coloana unde era hiba. Și atunci însemna că ori ăla de la perforare a tastat greșit, ori ăla de la verificare. Dacă era perforat greșit, se întorcea cartela cu pricina perpendicular pe celelalte, verificatorul făcea un semn pe document unde-i hiba și lotul ăla se întorcea la operatorul perforator, să refacă acea cartelă. Era motiv de mare cinste și mândrie să ți se întoarcă lotul cu cât mai puține cartele sculate, cum le ziceam noi. Numai după aia ajungeau la calculator. Am făcut și asta, cred că mai mult de un an am lucrat ca operator perforat/verificat cartele. Și chiar după ce am scăpat de acolo preferam să mi le perforez singură, decât să le dau la operatoare.

  233. cătălin

    Hai ca am scapat si eu, voi avea timp ceva mai mult de acum incolo. Ceva – ceva mai mult.

    Ce chin cu cartelele, ma gindesc cum scriu eu programe in ziua de azi, mai ales cind caut pe orbecaite. Hai sa incerc asta! Are vreun sens, vreo intuitie in spate? Habar n-am, dar in cel mult o ora stiu raspunsul. Dupa ce vad ca merge pot spune: „sigur, merge pentru ca explicatia e asta! Hihi, ce idee buna am avut!”

  234. cătălin

    Printre frunzele uscate…

  235. Angela

    Ce frunze uscate…La mine se întâmplă lucruri bizare, au înnebunit florile. E o vreme spurcată, rece, ploioasă și întunecată și parcă de o veșnicie o ține așa. În casă duduie centrala și-mi arde bugetul să nu mor io de frig, iar afară..trandafirul cel mare a înflorit azi și mai are vreo patru boboci care dau să puște, ciocănașii, care erau pe ducă, dau în neștire flori, ca în toiul verii. Am niște gălbenele care toată vara au lălăit, pricăjite, pleoștite și amărâte și care acum, de câteva zile s-au înălțat subit și au dat flori cât roata carului. Până și floarea lui noră-mea, un ghiveci mare, atârnat de terasă, cu o plantă de făcea multe-multe floricele albe și care de mai bine de o lună părea că e terminată, până și ea s-a umplut iar de flori acum. Nu pricep ce-i în capul lor, s-au mai întâmplat minuni din astea în octombrie, dar când era cald și frumos, nu pe un putregai de vreme ca ăsta, rece și ud.

  236. andreea

    ???
    or fi extratereștri prin preajmă…

  237. andreea

    eu am o problemă cu strugurii. în fiecare an, cînd vine luna octombrie, mă minunez de strugurii Hamburg. existența acestui soi mi se pare o dovadă a faptului că lumea e făcută de Dumnezeu. 🙂

  238. cătălin

    Aici n-au struguri, exista niste chestii in magazin care seamana putin la aspect cu strugurii, dar au acelasi gust infect indiferent de anotimp. Cind intri in supermarket nu ai cum sa-ti dai seama ca e toamna sau primavara. Asa ca nu maninc. Si rosiile sint taiate de pe lista cind nu pot gasi in sezon rosii crescute pe pamint, la soare.

    Angela, dar ceva izolatie ai la casa? Macar niste polistiren la exterior, chiar daca arhitectii fac urit cind aud de materialul asta 🙂

    Am mai mers azi prin munti, dupa patru luni. 😦

  239. junghiul

    De dragul strugurilor iau în greutate două kile toamna.Hamburg și Arcadia sunt soiurile favorite.
    Păi și de ce ești trist, în loc să te bucuri?
    Cătălin, ce părere ai de culturile hidroponice?

  240. Angela

    Până să aibă Cătălin o părere, îmi dau eu cu presupusul. Nu știu ce părere să am, mi se pare cam complicat și un pic nefiresc. Așa, de hobby, ai putea să crești o plăntuță într-un containeraș, să vezi ce face. Să produci ca să halești și să vinzi…cam mare tevatura. Ș-apoi pământu-i pământ, chiar dacă-i mai greu de lucrat. Cred că-s retrogradă și plină de prejudecăți.

  241. andreea

    Lui Teo cel mai mult îi lipsește brînza…

  242. andreea

    iaa uite ce laac aaalbastruuuu… parcă e tavanul băii, tocmai ce l-a vopsit tata.
    și Cătălin e trist.

    știu genul ăsta de tristețe. cînd vine în sfîrșit ceva bun peste tine, în loc să te bucuri, ești trist că n-a fost mai mult, mai devreme, sau că s-a sfîrșit.

  243. junghiul

    Cred că nu. Dar am pe cineva care vrea să facă o cultură de acest gen, sunt numai ochi și urechi. Dacă iese bine, poate mă mut pe Marte.
    Ce fel de brânză îi place?
    Plec în marș triumfal să o văd pe Aida.

  244. cătălin

    Eram trist ca n-am reusit sa merg printr-o excursie de atita timp…

  245. andreea

    mi s-a făcut frig de la pozele astea mărețe. 🙂
    aici sînt 20 de grade.

    brînză telemea. orice fel de telemea. a găsit roșii, ardei, ceapă și e trist că n-are brînză.

  246. cătălin

    Brinza feta nu gaseste?

    Junghiule, nu prea am o parere buna, la fel ca si Angela. Nici nu prea inteleg rostul: daca te apuci sa faci o cultura (eventual intr-o sera), nu vad de ce nu ai folosi pamint. In plus, nu cred ca stiinta a ajuns la un nivel de intelegere atit de ridicat incit sa putem sintetiza toate elementele de care o planta are nevoie. Acuma, daca vorbim de vapoare sau de statii spatiale, acolo da, as intelege de ce e nevoie sa se evita pamintul.

  247. andreea

    ha! bună idee. cred că el nu prea știe ce e aia, dar ar trebui să se găsească la supermaketurile lor, nu?

  248. cătălin

    Cred ca asa se cheama brinza-telemea la ei. Feta. O poate taia in felii si o desareaza, daca e prea sarata. Si eu iau de aia, dar acum mai am cas de acasa. Sîc, sîc! 🙂

  249. Danny

    Numai patru persoane ati mai ramas aici?

  250. Angela

    Non multa, sed multum.

  251. cătălin

    Ce conteaza o numaratoare trista?

    Azi e luni, a venit week-endul! 🙂 🙂 Iau niste injuraturi…

  252. Angela

    Consideră că tocmai ți-am dat un pumn în nas. De unde și până unde „numărătoare tristă”??? Și asta-i tristă? Ce-i trist la ea? Ha? Uite, pedeapsă. Îți interzic să mai folosești vreodată cuvântul „trist” cu tot neamul lui – tristețe, întristare, tristețică, tristoi și ce o mai fi. Dacă le grăiești, ești obligat să-ți muști limba imediat. Dacă numai le gândești, dă-ți o scatoalcă peste ceafă, ca și cum ți-aș da-o eu! Am zis.

  253. andreea

    Zece negri mititei au cinat sub luna nouă
    Unul însă s-a-necat şi-au rămas doar nouă.
    Nouă negri mititei au stat noaptea după trei
    Unul s-a-ntrecut cu somnul şi-au rămas doar opt din ei.
    Opt negri mititei trec prin Devon într-o noapte
    Unul zice: „Eu rămân” — şi-au rămas doar şapte.
    Şapte negri mititei despicau surcele groase
    Unul s-a tăiat în două şi-au rămas doar şase.
    Şase negri mititei se jucau c-un stup, netoţii
    Un bondar înţeapă pe-unul şi-au rămas doar cinci cu toţii.
    Cinci negri mititei vor s-ajungă magistraţi
    Unul şi-a-mplinit dorinţa şi-au rămas deci patru fraţi.
    Patru negri au plecat, hăt, pe mare, mititei
    Unul a picat în laţ şi-au rămas doar trei.
    Trei negri mititei zic: „La zoo e de noi”
    Pe-unu-l strânse-un urs în braţe şi-au rămas doar doi.
    Doi negri mititei se uscau la soare-un pic
    Unul s-a prăjit de tot şi-a rămas un negru mic.
    Un negru mititel, singur-singurel
    Cu un ştreang s-a spânzurat şi n-a mai rămas nici el.

  254. Angela

    Eu îs ăla care o să se spânzure(în șură). A venit Meșterul. ACEL meșter. Începe șantierul. Mă apucă toate anxietățile, spaimele, groazele și panicile, că numai de șantier nu-mi era dor.

  255. Danny

    Andreea, eu am numarat patru persoane, si cu mine zece, care-i si intrece, dar tu ce-ai facut? Pe toti la ZERO i-ai adus?

  256. Danny

    Angelica, cum o mai duci?

  257. Angela

    Aoleu, numai biata soacră-mea, fie-iertată, îmi spunea așa. Mă descurc, o mai duc. Nu te-am mai visat.

  258. cătălin

    Unii oameni nu sint multumiti niciodata. Intotdeauna ceva e mai bun la vecinul, altul a facut asa si e mult mai bine, toti sint asa si pe dincolo. Si se pare ca oamenii astia, aflati intr-un zbucium si o nefericire permanenta, se imbolnavesc de cancer…

  259. Angela

    Ce-ți veni?

  260. cătălin

    Nu mie, mamei.

  261. Angela

    Aha. Sper că nu te-ai certat cu ea.

  262. cătălin

    Exista nesiguranta in viata, si nu ai ce sa-i faci, dar mama nu accepta asta. In plus, la vecini e intotdeauna perfect, si asta o roade cumplit. Se mai adauga distanta, boala, singuratatea mea, si faptul ca tatal meu e foarte, foarte batrin. Terminat.

  263. Angela

    Și tu ce ai vrea acum? Sunt trăirile ei, asta simte, așa se raportează acum la viață, în condițiile date. Vine o vreme când nesiguranța e un rău mai mare decât multe altele. Știu că te roade și te doare, că ai vrea s-o vezi liniștită. N-are cum să fie. Știu ce zic. Terminat.

  264. Angela

    Și tu de ce mârâi?

  265. junghiul

    Că nu știu ce să zic.

  266. Danny

    Nu-ti place sa-ti zic Angelica? Iti aduc aminte de persoane dragi, banuiesc. Cum e posibil sa nu ma mai visezi? Inseamna ca m-ai uitat. Pai, eu sunt o persoana de uitat? Stii unde ma gasesti, da?

  267. cătălin

    O fi, Angela, dar ar trebui pastrate proportiile. Nu orice nesiguranta e o catastrofa. Cind era de virsta mea, un bunic se batea cu rusii pe front. Pe atunci vestile ajungeau greu, daca ar fi murit pe front cei de acasa ar fi aflat dupa vreo luna, asta daca ar fi aflat. Si totusi au trait…

  268. Angela

    Danny dragă, am zis că nu te-am MAI visat. S-a întâmplat o singură dată. De uitat, nu te-am uitat. Și până una-alta, ne-ai găsit tu, de ce te-aș mai căuta?
    Cătăline, proporțiile alea nu le stabilești tu.

  269. andreea

    i-ai spus că la vecini NU e perfect? la nimeni nu e perfect. ce iluzie…

  270. Angela

    Nu trebuie să-i spună nimic. Că știe. Nu e nici vorba de invidie pe vecini, cum crede Cătălin. E vorba de imperfecțiunea din viața Ei, de durerea Ei, de spaimele Ei. Și pentru că trebuie să le raporteze la ceva, le raportează la ceilalți, cei de aproape. Imperfecțiunile, durerile, spaimele lor există, e imposibil să nu știi asta, dar nu le trăiești tu. Tu le trăiești pe ale tale și asta de înspăimântă. E blestemata aia de Teamă, fir-ar ea afurisită. V-am mai spus că mie cel mai teamă mi-e de teamă. O urăsc.

  271. Angela

    Acum tocmai citesc Svetlana Aleksievici – Dezastrul de la Cernobâl – mărturii ale supraviețuitorilor. E mai mult decât tulburător sau înspăimântător. Nu pot și nu știu să vă spun cum e. Nu mai poți vedea lumea cum ai văzut-o înainte să citești asta. Și totuși, o să termin de citit, o să mă bântuie o vreme, apoi o să uit, că o să mă iau cu ale mele. Da, pot să spun acum că ar trebui să fiu fericită că noi nu…că n-am avut parte de tragediile uriașe ale altora, să mă bucur că trăiesc așa cum trăiesc, că poate fi și înfiorător, că..bla bla. Toată copilăria mi-a fost plină de filme și povești despre război, spuse de cărți sau de oameni care le-au chiar trăit, doar războiul se terminase abia cu opt ani înainte să mă nasc. Mi-am cumpărat pantofi de la o vânzătoare care avea pe antebraț numărul tatuat, de lagăr, l-am văzut când mi-a dat cutia. Nimic din toate astea nu te scutește de necazurile, spaimele, neliniștile și suferințele tale de aici și de acum. Nu așa merg lucrurile.

  272. andreea

    iar eu citesc o carte despre Cecenia. asta:

    http://hyperliteratura.ro/constelatia-fenomenelor-vitale-anthony-marra/

    așa de bine scrisă și așa de înfiorătoare…

    viețile noastre sînt, totuși, atît de… liniștite.

  273. cătălin

    Din pacate, fericirea sau nefericirea nu au legatura cu realitatea.

    Da, Cernobil. Google books chiar are citeva pagini:
    https://goo.gl/KaXmxF

  274. Angela

    O, ba da, au.

  275. cătălin

    Ba nu prea au. Ce spune si nenea asta, am vazut cu surprindere ca nu l-am mai pus. Fericirea e relativa si individuala.

  276. Angela

    Auzi colo, „Fericirea e relativa si individuala.” Apa-i udă. Iarna nu-i ca vara. Păi cum altfel ar putea să fie? Nenea ăsta speculează la greu, ce foloase aduce el omenirii prin ce ne spune nouă aici?

  277. Angela

    Fericire, fericire. Ar mai trebui coborâtă de pe piedestal. Îi face pe oameni să se simtă nefericiți. Că nu poți să eternizezi extazul. Și fericirea-i neam cu el. Îi ajung fericirii momentele ei. Momentele, am zis. Cine dracu și-ar dori un orgasm perpetuu? Sau un priapism sufletesc? Că mai trebuie să dormi, să mănânci, să schimbi scutece, să duci gunoiul, să construiești case, să scrii programe, să faci sarmale, să sapi grădina și să-ți îngropi morții. La drum lung, ajung picioare bune, o umbrelă în caz de intemperii și un pic de entuziasm. Entuziasmul îi merinde la drum lung, nu extazul. Așa am citit eu într-o carte.

  278. Angela

    Uite, cam așa ar trebui să stea lucrurile. Asta-i de pe vremea tinereții mele, când credeam că-s înțeleaptă, și nu eram. Acuma îs, dar nu mai contează:

  279. andreea

    o să mă uit la film dacă oi avea un pic de timpușor, dar cred că aproape totul ține de structura psihică.

    oricum, mie mi-e cam rușine cînd mi se îneacă flota și mă simt nefericită.
    și fericită aș putea să fiu mult mai des. în principiu, dacă îmi trec fricile, nu am multă treabă dar am, în schimb, o care bună pe-aproape, sînt deja mulțumită.

  280. Angela

    Iertată fie-mi vorba cea proastă, da’ voi la ce-i ziceți fericire? Mie mi se pare că asta denumește o stare extremă, un fel de explozie, artificii, exaltare. Cât poate să țină? Astea doar condimentează un parcurs mai lin sau mai hârtopos. O trăiești intens și gata. Mai importante-s binele și bucuria. Și astea-s mai ușor de obținut. Uite, cum ai zis tu mai sus. Sau cum e cu migrenele mele. Vin când vor, trec când vor și știi asta și le rabzi cumva. Dar când trece o migrenă…oho…binele ăla-i mai prețios decât dacă n-ai avea-o deloc.

  281. andreea

    cam așa și eu…

    mi-e atît de urît de zilele în care nu mi-e bine (fizic – mai rar, sau doar psihic), încît prețuiesc tare mult zilele calme și senine. știu că e exagerat să-i zic fericire, e un soi de… pace foarte dezirabilă.

    turbată de fericire 🙂 n-am mai fost de acum… hăăăăt, cîțiva ani. nici nu a durat mai mult de o oră, dar i-am dat tîrcoale din toate părțile, am pipăit-o și mi-am tot spus: uite-o, uite-o! ea este! e așa de… pufoasă și așa de… dulce și așa de… aproape insuportabilă e, afurisita! 🙂

  282. cătălin

    Cred ca se refera la o stare prelungita de bine, atunci cind esti convins ca ceea ce ai iti e de-ajuns, nu la unele momente scurte de fericire exploziva.

    Andreea, mai sus, cu litere italice, parca descrii o pisica. Asta sa fie fericirea? 😛

  283. andreea

    o pisică, da.

  284. cătălin

    Culoarea e potrivita, dar nu crezi ca e putin cam mare? 🙂

  285. cătălin

    Fericirea are uneori patru picioare. Uneori doua. Cum ti-i norocul.

    Teribila cartea cu Cernobilul, teribil autorul.

  286. andreea

    pe unde o fi junghiul?

    uite, i-am găsit o casă cu oi.

  287. Angela

    Și oile-s gata tunse. Trai pe vătrai! Iote la Cătălin, s-o apucat să numere picioarele fericirii.

  288. junghiul

    îmi place casa. oi romanov vreau.

  289. junghiul

    trebuie să vă povestesc cum vreau să fac, poate vă conving și pe voi să creșteți animale

  290. cătălin

    Deocamdata, Angela, n-am ce numara. 😦

    Mi-am luat niste pantaloni (online, ca la magazine nu sint pentru animale). Si erau cu 7 cm mai mici decit alti pantaloni, de la aceeasi firma, avind aceeasi marime. Nu stiu cum marimile astea devin din ce in ce mai mici.

    Animale as creste, dar nu le-as putea taia. Stiu, ipocrizie… Deocamdata n-am unde. Pe la mine e posibil sa inchiriezi o bucata de teren in afara orasului pe care s-o cultivi. Mi-as lua, dar n-am masina sa ajung acolo. Cum se leaga toate!

  291. junghiul

    nu trebuie să tai nimic, se ocupă alții de înjunghiat

  292. cătălin

    Da, stiu, dar tot cam aia e…

  293. andreea

    vai de mine, unde, în balcon?

  294. cătălin

    Cam citesc stirile, dar nu mai comentez aici pe ciocolata. Dar faza cu Oprea e cam prea mult. O intreaga politie romana sta in genunchi in fata lui, ca o sluga proasta. Oligofrenul trebuie sa fie dus cu coloana oficiala, sa mearga cu peste 100 la ora in oras. Sigur, legea spune ca poate avea coloana oficiala doar in situatii de urgenta, nu cind merge de la restaurant in cocina lui. Dar mai stii, poate avea diaree, sau poate mincase prea mult si pleznea.

    Pare ca nu s-a schimbat nimic, dar exact nimic pe de vremea lui Ceausescu.

    Sigur, in caz de razboi sau de catastrofa, individul asta, cercetator cu doctorat, este cel care va coordona totul.

    Parca e prea mult, ma obisnuisem cu jafurile, cu cinismul politicienilor care lasa copiii sa moara in mizerie in spitale, dar asta, Oprea, atinge noi limite.

  295. andreea

    da, m-a scos şi pe mine din pepeni purcelul ăla pasămite şmecher.

  296. cătălin

    E infricosator cinismul individului! Un politist moare absolut degeaba, pentru ca Oprea trebuie sa goneasca prin oras cind se intoarce de la restaurant. Iar Izmana nici macar nu opreste masina, nici nu are omenia sa arunce o privire. Ca si cum ar fi murit o musca.

    Dincolo de asta, ma surprinde atitudinea politistilor. Politisti care, cu ceva timp in urma, isi aruncau sepcile pe jos si urlau catre presedintele tarii „iesi afara, javra ordinara”. Ei bine, aceiasi politisti acum tac milc, desi situatia e de o gravitate extrema.

  297. junghiul

    Ministrul Oprea avea dreptul la coloană oficială?
    Îmi doresc mult o știre care să sune așa:
    „E oficial! Ministrul Oprea are în sfârșit coloană. A demisionat!”

    Până atunci, polițistul Bogdan Gigină (odihnească-se în pace!) a fost ridicat în grad de Cavaler , exact ca „post-mergătorul” său.

  298. cătălin

    Cica nu prea avea. Ma intreb insa ce inseamna coloana oficiala, daca e legal sa mearga cu peste 100 la ora in oras, pe asfalt ud. Si ma crucesc cum un politist isi risca viata mergind cu asa viteza, pe motocicleta si pe ploaie, numai ca sa-i deschida drum oligofrenului. Cum nu cred ca politistul era idiot, ramine numai varianta ca era speriat. Ca, daca refuza sa execute ordinul, ar fi ajuns somer. Dracu stie, fabulez, nu stiu ce sa cred, un lucru e sigur: asta nu e o politie capabila sa se bata cu infractori sau teroristi (norocul nostru ca astia din urma nu ne baga in seama).

  299. junghiul

    Balconul-locul ideal pentru o creștere intensivă.

  300. junghiul

    God defend New Zealand!

  301. andreea

    ce a păţit Noua Zeelandă?

  302. Angela

    Transhumanța. Acolo merge Junghiul cu oile. Sau de acolo le aduce. Sau le duce și le aduce și tot așa.

  303. andreea

    adică la antipozi?! uau… păi, ce să zic? să ne scrie…

    eu obosesc şi cînd merg la mol, de unde tocmai m-am întors sfîrşită. n-aş fi crezut niciodată, dar uite, am dotat-o pe Sabina cu tichie de vrăjitoare, pelerină fioroasă, unghii negre, ataşabile, de 10 cm fiecare şi foarte mulţi păianjeni. am rezistat eroic în faţa brăţării portocalii cu leduri strălucitoare.
    în concluzie, eu sînt îngrozită, ea e… încîntată.

  304. junghiul

    Nuuu, jucase cu Africa de Sud la rugby. Ador rugby-ul, l-am practicat în liceu, la CFR era sport obligatoriu.
    Niște prieteni organizează pe facebook Halloween cu Mentă, ar trebui să mă duc și eu.Astăzi îmi caut costum.

  305. andreea

    halouin pe feisbuc, petreceri pe feisbuc, amor pe feisbuc.

  306. cătălin

    Ma cam sperie Halloween-ul, nu mi se par deloc amuzante scheletele, fantomele si celelalte.

  307. junghiul

    La ce gravatar am, ce rost are să spun că nu-mi place halăuinul?
    http://www.poezie.ro/index.php/poetry/211709/De_ciudă_(happy_Halloween)
    Construise un personaj cu care odinioară ne întâlneam pe Pandora, nu-i spun numele.

  308. În seara asta țin cu Australia.
    După ce îmi cresc pruncii pot emigra la antiplozi, cu oi cu tot.

  309. cătălin

    Mda, nu stiu la cine te referi de pe Pandora.

    E un fapt, ca, odata ce un gunoi ajunge sus, se inconjoara de multe alte gunoaie.

    Cum e la rugby, Junghiule? Ma gindesc ca tre’ sa joci destul de corect. Altfel, intr-o gramada, nu stii linga mina cui iti ajung coaiele. 🙂

  310. junghiul

    Mda, e destul de interesant într-un mol

  311. Televiziunile și-au fixat camerele în jurul gropii după cum le este orientarea politică .

  312. cătălin

    Televiziunile ca televiziunile (nu le stiam?) dar ce gunoaie sint politistii! Nimic nu zic, nici un piuit!

  313. andreea

    interesant pe naiba…

  314. andreea

    Cătălin vorbește foarte urît.

  315. andreea

    domnișoara consilieriță are cam multe riduri, pentru 23 de anișori.

  316. cătălin

    Exista si rugby feminin, Andreea.

    Tu ai scotocit dupa poza ei? N-am avut curiozitatea, s-o ia naiba. Impreuna cu seful ei oligofren, care umbla dupa interesul national prin restaurante.

  317. andreea

    draci, am scotocit. așa sisi mă crezi?!
    e poza ei peste tot. și mă refeream la linkul junghiului, de la 17.52. n-ai dat clic pe el?

    ia, șezi mumos, că-s nervoasă. iaca ce-au mai inventat:

    http://www.euractiv.ro/politic-intern/castigi-o-excursie-la-venetia-daca-distribui-mesajele-lui-gabriel-oprea-2186

  318. cătălin

    Auzi, cica sisi! Daca nu ne batem…

    Nici nu stiu ce sa zic, oare nu e gluma? Chiar sa aiba Oligofrenu’ atita nevoie de intoxicare? Sa nu mai faca fata Antena3 si concurenta?

  319. cătălin

    Stimabilul Oprea cica era in masina cu soferul si un alt angajat al MAI. Punem pariu ca era o angajata?

    In rest, unde v-ati ascuns?

  320. andreea

    în gaură de șarpe.

    nu e nici o glumă. e concurs pe bune.

    http://social.unprbucuresti.eu/regulament-postari-si-concurs/

    doamna (sau domnișoara) Mioara Toma e hărnicuța de pe primul loc.

  321. Angela

    Eu nu m-am ascuns. Ce atâta tevatură cu Oprea? Ați avut așteptări mărețe și vi le-a înșelat? Chiar nu contează unde se ducea și cu cine. Se ducea unde avea chef și cu cine avea chef, cum fac toți cei de teapa lui. Dacă nu era fututa aia de groapă, băiatul ăla n-ar fi murit. Și noi habar n-am fi avut ce fac și dreg alde Oprea. Numai dracu poate ști câte „misiuni” din astea îs tot timpul și câte coloane oficiale duc și aduc mahări de la cârciumi. Băiatul ăla s-a dus, odihnească-se în pace, și papagalii de toate culorile au și pus placa cu „demisia, demisia”. Ați auzit ceva mai golit de sens în fututa asta de țară decât „demisia, X, demisia, Y”? Îi doare fix în cur pe toți, papagalii papagalesc, câinii latră, coloana oficială trece.

  322. andreea

    eu nu mai vreau să-l văd sau să aud de el. m-am săturat.
    😦
    știu, struța, capul și nisipul…

  323. cătălin

    Fiecare tinar postac nutreste speranta de a deveni prim ministru. Ca doar asa si-a inceput Ponta cariera.

    Din ce am inteles cururile alesilor se deplaseaza numai cu coloana oficiala, nu doar Oprea. Ba chiar si curul inalt prea fericitul (Jack) Daniel merge tot insotit de politie. A, n-are dreptul prin lege, dar ce conteaza, Domnul incuviinteaza.

    Daca ar fi in strada citeva zeci de mii de oameni, i-ar durea imediat. Nu i-ati vazut cit de lasi sint atunci cind e sa intre la puscarie?
    ….
    Imi cer mii de scuze, nu am timp sa scriu ceva zilele astea. Si nici nu iese asa, la comanda. Pot sa mai pun un articol doar cu niste poze, sa avem unde comenta?

  324. andreea

    mii de scuze, auzi, ce drăgălaș…

  325. cătălin

    Na, odata ce am renuntat la imaginea lui Costelus-cel-putin-timpit si am facut blogul asta, eram constient ca trebuie sa fac mai mult sa tin grupul impreuna. Ce a mai ramas…

  326. andreea

    eu, de cînd activez ca vai de mine pe amărîtul cela de feisbuc, am așa… un gînd: diferența dintre manifestarea pe blog și cea pe feisbuc e cam ca diferența dintre sexul de plăcere și cel din obligație. e drept, uneori granița nu e clară…

  327. Angela

    Pe când m-oi apuca și eu de feisbuc, tocmai atunci o să crape. Am un cont, dar nu intru, că nu-mi place. Mi se pare un ghiveci îngrozitor. Am mai căutat oameni, că era musai să dau de urma lor. Și acum e acolo un talmeș-balmeș de oameni care n-au nimic comun unii cu alții. Nici cu mine. Și ce dracu să văd acolo? O fostă colegă mă umple de înțelepciuni din alea de bântuie netul, alții cu chestii care nu mă interesează, eu nu am nimic să le spun, adică n-am nimic de spus întregii lumi. Am mai intrat pe chat cu fiu-meu, când uita să-și încarce telefonul sau când voia să-mi arate cine știe ce drăcovenie pe care dorea să și-o cumpere. Nu mă atrage deloc-deloc. Feisbuciți voi în pace și mai ziceți-mi și mie câte o bârfă de acolo.

  328. cătălin

    Prin alte parti ale lumii oamenii nu folosesc facebook pentru discutii. Un like-doua, o urare la ziua de nastere, citeva stiri si nelipsitele poze cu pisici, si gata. Mai mult e riscant, ca Zuckenberg aduna tot ce spui tu acolo. Si nu vrei ca, atunci cind iti cauti un job, sa nu-l primesti pentru ca l-ai bagat pe unul undeva in urma cu 5 ani pe fb.

  329. Angela

    Iohannis mai feisbucește?

  330. cătălin

    Normal. Sexu’ de placere…

  331. andreea

    aci e de plăcere, bibiloiule.

  332. andreea

    Angela, trebuie să mă-mprietenesc şi cu tine! nu se poate altminteri!!

  333. cătălin

    Aaaa …

    Ce-ti mai face bibiloiu’ plecat?

  334. andreea

    crezuşi că e viceversa, ha?

    a raportat că a găsit brînză. arată bine. în rest, e foarte discret.

  335. cătălin

    Mda…

    Brinza noastra cea de toate zilele.

    Sa am eu brinza si-o gagica, nu m-as plinge de nimic. 🙂

  336. Angela

    Împrietenește-te, împrietenește-te. Nu știu ce foloase o să-ți aducă prietenia unilateral-feisbucistă, dar poate că așa o să intru mai des, nu numai din an în paști, să sudui tâmpeniile de acolo și să mă minunez de cereri de prietenie fantasmagorice. Să nu te sperii, sau sperie-te, dacă vrei, de mutra mea. Mi-am pus la plesneală o poză făcută de fiu-meu după cheful ăla cu colegii la care a trebuit să ne prostim vestimentar. Dar eu îs chiar așa.

  337. cătălin

    Eu. Sau noi. Toti.

    sursa: http://www.seyocizmic.com/

  338. andreea

    asta îmi amintește de cuvintele unui… preot (călugăr). le-am salvat, cînd am dat peste text. cam dure cuvinte, dar m-am recunoscut în ele.

    Există o plăcere perversă, melancolică, o durere de sorginte romantică a omului, de a „se îndulci” cu nişte suferinţe, numai pentru că acele suferinţe pun în miş­care ceva dincolo de instincte, îl fac să-şi simtă sufletul viu şi plin de vibraţie. Incapabili să ia calea mân­tuitoare a bucuriei (care presupune lucrarea vir­tu­ţilor), o aleg pe cea comodă a suferinţei nemân­tui­toare, care îi condamnă să nu-şi depăşească în veci condiţia. A resimţi plăcere din durere e o malformaţie su­fletească. Şi e plăcere, nu bucurie! Voluptatea aceas­ta a suferinţei e şi un mod de afirmare al oa­me­nilor slabi. E mult mai uşor să te afirmi distructiv! E o formă de a ieşi din anonimat, o nevoie de compă­ti­mire, o cerşire, inconştientă, a atenţiei.

  339. andreea

    Angela, i-am cerut Junghiului adresa ta de feisbuc (bănuiam că o știe) dar Junghiul e dus… poate cu oile… poate cu treburi…

    ei, ți-am trimis cererea. să văd dacă mă recunoști. 🙂

  340. Angela

    E asta de aici, de la ciocolata sărată. Cu asta mă loghez pe feisbuc.

  341. cătălin

    Ceva adevar spune popa acolo, dar cred ca, pentru unii, o usoara tristete e modul lor de a fi. Nu as putea sa topai toata ziua de bucurie: „iuhuuu, am avut ce minca!”, „iuhuu, am mai apucat o zi!”, „iuhuu, ma iubeste … motanu!”. Sigur, nu vrei sa treci granita, sa treci in depresie (desi, ocazional, tot mergi pe acolo). Dar asa, putina melancolie zic eu ca nu strica in cazul unora. Fara sa iti agiti inima parca ar fi tare plicticos aici pe pamint. Fericire plata.

  342. Angela

    Apoi chiar toată ziua nu, dar merită să țopăi de bucurie și pentru flecuștețe. Niciun prilej de țopăială nu-i de ratat.

  343. cătălin

    M-am apucat de topait si am dat cu picioru-n scaun. Iuhuuu!

  344. Angela

    Dacă nu s-a rupt niciun picior – nici al tău, nici al scaunului, e prilej de bucurie și de țopăială. Iuhuuu!

  345. andreea

    😆 nebuni mai sînteţi…

  346. andreea

    acu, serios vorbind, eu ştiu cum e să te complaci într-un anumit gen de suferinţă. e ca o băiţă dulce-amară, aşa e… parcă zicea şi Eminescu ceva de felul ăsta, nu?

  347. cătălin

    Suferinta tu, dureros de dulce.

    Dar nu, nu vreau sa-mi vii la sin, nepasare trista, inca nu vreau sa mor!
    …….

    Vad tot felul de titluri alarmiste ca te omoara carnea. Eu credeam ca te omoara nevasta mai intii. Ma rog, asta e alta discutie. 🙂 Am dat insa si peste o voce echilibrata:

    http://www.marksdailyapple.com/what-does-the-who-report-mean-for-your-meat-eating-habit/

  348. Angela

    Eu nu mai pun botul la chestii din astea. Este una, Oana Cuzino, care vine în fiecare dimineață la protv și preț de vreo 5-10 minute te bagă în toate bolile. Ce se întâmplă, doctore?, parcă așa se cheamă emisiunea. După capul ei, n-ar trebui să mai faci nimic altceva pe lume, decât analize și investigații. Tomografii, ecografii, endoscopii, colonoscopii, analize de sânge, de pipi, de caca, să mergi la dermatolog, ginecolog, urolog, oftalmolog, orelist, ortoped, stomatolog etc. Și astea cam de două ori pe an, că te supără ceva, că nu. Și dacă nu te supără nimic, și mai abitir trebuie mers, că precis ai ceva letal, care evoluează fără niciun simptom. Câmd apare aia, schimb canalul, că are un rânjet satisfăcut, de cobe afurisită. Bașca nici nu ți-ar ajunge zilele dintr-un an pentru toate investigațiile pe care ar trebui să le faci. Chiar dacă ai apuca să le faci pe toate până la Crăciun, după revelion trebuie s-o iei de la capăt, că un om civilizat așa face. Merge la doctor. Muie Oana Cuzino.

  349. andreea

    am de făcut 500 de exerciţii cu CMMMC şi CMMDC cu Sabina.
    dacă supravieţuiesc, revin printre voi.

  350. andreea

    cînd mi-a văzut faţa, a zis: biiine, mama, hai că mai fac şi singură cîteva…

    cu analizele şi căutările e foarte nasol. unul din cele mai urîte lucruri din viaţă.

  351. cătălin

    Pai ce, trebuie sa le faca pe toate? Ca nu te-ajuta cu nimic cmmdc-ul ala.

    Da, exista si o alta latura. Cind se intimpla ceva rau tot iti zici ca, daca ai fi facut mai multe analize, poate o prindeai mai din timp, poate … E rau oricum ai da-o.

  352. Angela

    Ba te ajută. Și CMMMC-ul te ajută, te miri când ai nevoie de el în viața de toate zilele. După tine, oamenii n-ar mai trebui să știe nimic. Să știe strict o singură chestie din care să-ți câștige pita. Fie că împachetează șaorme, fie că programează calculatoare. Și eu am urât școala, dar nici chiar așa. Idiot e felul în care-s învățați (torturați, schingiuiți, asupriți) copiii, nu cunoștințele în sine.

  353. andreea

    Sabina a pus o muzică săltăreață în timp ce scria și a fost mai ușor. di-vi-zi-bil-cu-doi-cu-trei-cu-cinci-cu-șap-te-cu-trei-șpe-nu-măr-prim-ga-ta! 🙂

  354. andreea

    Teo a participat la un concurs de programare-viteză. zice așa:

    La mai multe universități s-au adunat studenți și au rezolvat (sau au crezut că rezolvă) probleme, trimițând imediat codul și văzând rezultatele în timp real. Prima problemă avea cele mai puține puncte și era cea mai dificilă, ceea ce ne-a cam zăpăcit. Din toată Marea Britanie, nimeni n-a reușit s-o rezolve.

    ia, Cătălin, îți trimit problema pe mail. Să te văz!

  355. cătălin

    Pai da, Angela, idiot e sa ceri elevilor sa faca sute de exercitii cu divizorii aia, pina devine automatism. E o chinuiala fara nici un folos.

    Si, dupa mine, in scoala ar trebui facute mai multe lucruri „inutile”, ca literatura (universala), fotografie, dans, desen … E mult mai importanta stimularea curiozitatii, decit repetarea mecanica a tot felul de prostii.

  356. Angela

    Cu stimularea curiozității poți să-i înveți orice. Dar nu știu cine dracu a considerat că un copil nu trebuie să „vorbească neîntrebat”. Poate pentru că adulții se tem de întrebările și de judecata copiilor, să nu se dovedească că-s proști ca noaptea. Poate v-am mai zis aia cu secuiul care s-a dus la oraș cu nevasta și copilul. Și copilul se tot minuna de toate și întreba: Tată, ce-i casa aia mare, ca un palat? – Nu știu. – Tată, a cui e statuia asta frumoasă? – Nu știu. – Tată, cum îi zice la apa asta mare, peste care trecem? – Nu știu. La o vreme, nevasta secuiului zice – Mai taci, măi copile, nu-l mai tot bate la cap pe taică-tău. Și secuiul, de colo: Lasă, muiere, să-ntrebe, că numa așe învață copilu

  357. cătălin

    Ei, cum ii vine pelerina de vrajitoare? 🙂

    Ma asteptam ca Andreea sa completeze: pe linga literatura, fotografie, si dans, in scoala ar trebui sa se faca si sex. 😛

    Acum, mai putin in gluma. Stilul asta cu „nu vorbi daca nu esti intrebat” si, mai ales, sanctionarea greselilor, lasa urme. Ma uit la studentii canadieni: indiferent ce problema le pui in fata, chiar daca habar nu au sa o rezolve, ei imediat au o idee, o reactie. Si, pina la urma, dupa 100 de idei care nu merg, apare si una care merge.

    Junghiule, te-ai bagat la hibernat?

  358. andreea

    pelerina, minunat.
    dar serbarea nu s-a ţinut, că nu mai e voie.

    în rest, draci bălţaţi, vrei bătaie, sau ce?
    sexul e pentru oameni mari, cu capul pe umeri.

  359. junghiul

    Ce nenorocire!

  360. cătălin

    Da, am vazut. 😦

    Din ce am inteles, artificii in spatiu inchis, burete, lemn, polistiren, o singura iesire. Mortii vor fi singurii vinovati.

    Cum adica „nu mai e voie”?

  361. cătălin

    Coruptia ucide.

  362. Angela

    Corupția, plus prostia, indolența și alte alea. La toate nivelurile, de sus până jos și viceversa.

  363. cătălin

    Amenzile si legile care se aplica schimba multe lucruri (prin alte parti).

    Asta e. Ce sa mai adaug? Dumnezeu sa-i aiba in grija pe cei plecati dar si pe rudele ramase aici. Se duc oamenii la concert si ard de vii…

    Tu ce mai faci, Angela? Cum e toamna pe la tine?

  364. Angela

    Frumoasă și rece.

  365. andreea

    veneam aseară de la film, la 12 noaptea, și era plin de sirene, de salvări și pompieri…
    locul e la 5 minute de mine. am bănuit că e ceva foarte grav, dar de abia dimineață am văzut nenorocirea… 😦

  366. cătălin

    Numai parinte sa nu fii si sa iti arda copilul in club! Sa il gasesti la spital, cu arsuri pe 70-80% din corp…

  367. andreea

    mă gîndesc că uneori ai nevoie de al șaselea simț. sau al șaptelea, al douăzecișișaptelea…
    hm… ceva nu e în regulă cu locul ăsta. poate că ar trebui să stau foarte aproape de ieșire. sau poate că n-ar trebui să intru aici, deloc.

    și să pleci.

  368. cătălin

    Da, al saselea simt. 😦

    Am pus un articol nou, sa avem unde ne intilni. Inca o data imi cer scuze ca nu am timp sa scriu ceva acceptabil.

  369. andreea

    mi-a murit un coleg de grupă acolo. arhitect.
    acum am aflat.

  370. cătălin

    In liceu dirigintele ne spunea ca a inteles ca viata e scurta doar atunci cind a murit un coleg de-al lui din facultate. 😦

    Condoleante, Andreea.

  371. andreea

    nu l-am mai văzut de vreo 10 ani. era un orădean blînd, pus pe glume și un arhitect foarte talentat.
    nici el nu și-a dat seama că e ceva în neregulă cu locul ăla… 😦

  372. cătălin

    N-ai cum sa-ti dai seama, ca te duci la un concert sa te relaxezi. Nu sa te uiti speriat daca sint mai multe iesiri, sa te intrebi daca buretele e ignifug, daca sint tisnitori in caz de ceva etc. Si, mai ales, te astepti ca altii au facut verificarile inainte. Imi aduc aminte cum mi se plingea cineva care si-a construit o casa, ca trebuie mii de avize si stampile, si obtinerea lor implica o munca uriasa. Dar, asa cum e norma in Romania, exista si variante mai simple: spaga.

    Spuneti-le ca-i iubiti celor pe care ii aveti aproape. Nu poti sti ce va fi miine.

  373. Nu toți își construiesc spațiile comerciale, pentru a construi e nevoie de toate avizele, pentru a funcționa ajunge o declarație pe proprie răspundere și te poți apuca de lucru. Aici e buba!

  374. cătălin

    Deci nici macar legile nu exista?

  375. andreea

    nu știu ce mai e și aiureala cu ”pe propria răspundere”. asta ar merge cînd e vorba strict de propria piele, nu de a altora. nu poate să existe așa ceva cînd poți să pui viețile altora în pericol.

  376. cătălin

    Nu cred ca oamenii simpli sint de vina, Junghiule. S-a intimplat si prin alte parti, exemplul pe care il am acum in minte e Japonia. Si acolo s-au descoperit lucruri incredibile, nenumarate protocoale ignorate, si japonezii nu au cultura spagii. Un om simplu incearca sa-si rezolve problemele, da, uneori dind spaga. Oricine procedeaza asa, orice firma, oricit de mare, va incerca sa triseze daca asa e mai ieftin. Nu imi place deloc culpabilizarea asta, de-a valma, a tuturor.

  377. La noi, Primăria nu-ți eliberează autorizația de funcționare dacă nu ai toate avizele cerute de lege.
    Abia după ce le ai, poți depune dosarul pentru a avea autorizația de funcționare eliberată de primărie.
    Totuși, foarte mulți funcționează fără această autorizație, avînd doar punctul de lucru declarat la ORC, mai apoi la finanțe, în baza declarației pe proprie răspundere. Nu pățești mare lucru chiar dacă te prinde poliția locală, riști o amendă. Asta dacă nu se întâmplă vreo nenorocire.
    Mai grav e că firma respectivă avea autorizația de funcționare FĂRĂ avizele impuse de lege. M-am gândit că la București sunt alte reguli, am verificat și nu sunt. Regulile ar fi trebuit să fie aceleași.

  378. cătălin

    Da, platesc amenda si continua. Asta e. Ne ingrozim, ne gindim ca cei care au murit ne puteau fi rude, ne bucuram ca am scapat noi de data asta. Peste doi ani totul va fi uitat. Se va gasi un acar Paun care sa ia 2-3 ani de inchisoare, si cam atit. Va mai amintiti cine a fost vinovat pentru tragedia de la maternitatea Giulesti de acum citiva ani? O asistenta care a lipsit 10 minute. Restul a fost OK, dovada ca nu s-a schimbat nimic. In continuare o asistenta are grija de 10-20 de copii nascuti prematur. Daca se ineaca doi simultan ramine ala mai norocos. Romania nu are nevoie de cetateni fara noroc – e plina.

  379. cătălin

    O cunostinta s-a dus in excursie in Irak. De cind voia sa mearga! Acum pune poze pe fb. Nu stiu ce gindesc unii oameni…

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s