Ana

Am nimerit pe Pandora’s din întîmplare, de pe un site de ştiri. Cred că am citit 2-3 articole, dar nu m-a impresionat nimic în mod deosebit. Aveam pe atunci convingerea că toate textele scrise pe bloguri sînt o pierdere de timp, de ce aş citi eu ce spune X online cînd n-am timp pentru atîţia scriitori cunoscuţi? Şi totuşi am revenit periodic pe acel blog, atras nu de vreun autor, ci de o comentatoare simpatică, cu o păpusă roz cu ochi mari.

Apoi a apărut Ana. Ca autor. Bineînţeles că nu i-am citit primul articol pînă la capăt (şi tocmai finalul era totul). Mi s-a părut banal şi am trecut, nepăsător, mai departe, ignorînd alte articole ulterioare o perioadă. Treptat însă am început să intru în vorbă cu Ana, şi atunci au început să cadă zidurile, cărămidă cu cărămidă. Bine, mai întîi ne-am şi certat, că de, aşa-i mai frumos. Dar, odată ce am vorbit cu ea, am văzut un om de o sinceritate tulburătoare, un om care renunţase la orice fel de mască şi ni se arată aşa cum era, cu bune, cu rele, cu triste şi cu vesele. Abia atunci am început să-i citesc textele. Aşa-i de uşor să nu observi floarea de pe marginea drumului…

Nu ştiu ce sînt scrierile ei, habar n-am dacă-s literatură sau psihologie. Citindu-le, aş zice că Ana stă cu o oglindă în faţă şi transcrie tot ce vede acolo. Numai că oglinda e îndreptată spre interior. Ana rîde, plînge, îşi aminteşte, se întristează, îi este frică, iar totul se întîmplă spontan, fără planificări minuţioase. Ana te ia de mînă şi te invită la o plimbare prin sufletul ei. Poate n-ar fi nimic deosebit dacă noi, restul, n-am avea acea frică teribilă, zilnică, care ne face să ne acoperim inima cu o platoşă, să nu ne rănească cineva. Ştim că sîntem vulnerabili şi ne e frică să fim noi . Nu şi Anei.

Multe din povestirile din carte le puteţi găsi online, pe Pandora’s, pe site-ul ei sau pe pistol, dar totuşi cartea e altceva. O ţii în mînă, o poţi întoarce pe toate părţile, o poţi arunca sau strînge în braţe, o poţi uita … faţă de un text citit pe calculator, o carte îmi pare vie. Să mai zic că e la jumătate de preţ faţă de alte cărţi? Să ştiţi că textul ei e greu de citit, nu poate fi parcurs superficial, pentru relaxare. De-aia şi sînt multe propoziţii scurte, cu 3-4 cuvinte. Luaţi o linguriţă şi savuraţi, apoi mai poftiţi. Că doar n-aţi vrea să mîncaţi o ciocolată fină cu polonicul!

Dacă o să citească rîndurile astea, sînt sigur că va exclama rîzînd: „copchil tîmpit, ce-am să te bat”!

O poză mai mare a copertei:

De cumpărat o gasiţi aici:

http://www.hergbenet.ro/produs/prospect-de-femeie-ana-barton

Şi o bucăţică de Ana:

” Vine câte un timp în care simţi că ai vrea să te spui. Poate nu cu totul, însă măcar să ai o supapă, două. Te uiţi în jur şi-i vezi pe ei, pe toţi cei care te-ar asculta la orice oră din zi şi la toate din noapte şi nu-ţi vine să deschizi gura. Sunt cei de foarte aproape. Te iubesc, îi iubeşti. Sunt convinşi că te cunosc bine, aveţi istorii comune, confesiuni până la ecorşeu, plus ceva principii de-mpărtăşit. Şi tu te legeni des la gândul că-i ştii, deşi uneori te mai încearcă îndoiala, că doar eşti om viu. Şi-ţi vine pur şi simplu pofta de străinie. Ca aia de primenire.

Să vorbeşti cu un necunoscut. Nu ştie nimic despre tine, tu asemenea. Staţi faţă-n faţă şi vă priviţi. Nu există precedente. De niciun fel. Povestea poate începe liniştită să se nască. Simplu şi direct. Din scurt. Fără travaliu. Străinul ascultă cu atenţia şi interesul împachetate în propria curiozitate, mereu tânără şi proaspătă. Tu faci la fel. Pe timp ce trece, simţi plăcerea acestui troc. Te mai miri câteodată, în sinea ta sau chiar exprimând asta, cât de mult râzi şi cât de confortabilă îţi este compania necunoscutului. Nu-ţi cere nimic şi nici tu nu ceri. Te bucuri doar de clipele astea fără rest. Sigur că, insidioase şi impertinente, vin degrabă şi confesiunile. Tu crezi că le faci pentru ca povestea să fie mai vie, mai frumoasă. Ele, ascunsele, au găsit, de fapt, locurile pe unde să irumpă. E legea lor. Nu te opune. Parcă eşti mai moale trupeşte, dar îţi place. Ai un zâmbet rămas acolo şi când asculţi. Ţi-e bine.”

Restul, aici:
http://www.anabarton.ro/sa-vorbim-si-noi-ca-doi-straini/

O poză, potrivită zic eu…

Anunțuri

397 comentarii

Din categoria Diverse, Societate

397 de răspunsuri la „Ana

  1. cătălin

    Ocupati si tristi cu totii …

  2. Angela

    Nu triști, sper, ci numai ocupați. Eu trebăluiesc câte ceva, da’ nu-s de cursă lungă, tot fac pauze, iau o țigară și vin pe-aici. Cam pustiu, ce-i drept. Dar tristi, NU, NU, NU! Un NU hotărât tristeții.

  3. andreea

    prospect de femeie, într-o lume a bărbaţilor…

  4. Angela

    Așa le place lor să creadă. O fi, n-o fi, important e că „Fostu-mi-o lumea pe mână/ Și n-am știut la ce-i bună.

  5. andreea

    fetiţa citeşte partituri, cred…

  6. andreea

    lumea e bună de mîncat. trebuie consumată, aşa cred. da’ trebuie să pui şi puţină lămîie, ca să nu-ţi cadă greu, dacă eşti prea lacom.

  7. Eva

    abia dupa ce m-am uitat de 3 ori la poza, dintre care o data luuuuung (ca e frumoasa poza) am observat pisicul !! socant cat de ingust este … punctul meu de vedere 😦

  8. cătălin

    Cum sa nu vezi pisicu’ 😦

    Angela, la mine e mai mult decit tristete, e o situatie fara iesire, pe toate planurile. Ca asa se intimpla, cind merge rau merge rau in toate partile …

  9. andreea

    …şi, la un moment dat, se deblochează toate. o să vezi.

  10. andreea

    nici eu n-am văzut pisoiul. am văzut mărul, pentru că şi eu citeam cu un măr roşu sau galben auriu în mînă, cînd eram mică, apoi presupusele partituri, apoi sandalele, pentru că seamănă cu ale Sabinei, apoi m-am întrebat cît de comodă e poziţia fetiţei, după care am observat că scara e puţin cam abruptă şi m-am întrebat de ce e o uşă acolo (o fi uşă?) şi abia apoi am remarcat mîţa.

  11. Eva

    matza e oricum computerizata.
    mie mi s-a parut ca tine in mana o rosie!
    ce e cu poza astaaaaa?!?!

  12. Eva

    3 garzi in 4 zile, nopti cu ore putine de somn si-acu is cucuvea!!!

  13. Angela

    Scoală-te, cucuvea! Sculați-vă, voi, cucuvelelor, să vă zic ce mi-a trăznit acuma prin cap. Vreau să-mi cumpăr gene false. Imediat după ce m-a străbătut gândul ăsta, am avut o uriașă revelație. Aia că babele nu se străduiesc să arate cumva ca să seducă (ha, ha), nici ca să se simtă ele bine, ci ca să nu inspire milă sau repulsie când mai trebuie să se arate printre oameni. De perucă mi-a pierit elanul, că nu cred că aș suporta o cantitate așa de mare de corp străin pe capul meu, dar niște genuțe, acolo, decente…

  14. andreea

    🙂 mi-am amintit de puterea genelor

  15. Angela

    Tre’ să-nvăț și să flutur din ele, nu? Grea treabă, o să creadă cine mă vede că mi-a intrat ceva în ochi.

  16. andreea

    nu cred că trebuie. nici eu nu ştiu. Sabina ştie, că a făcut concurs cu fetele din clasă.

  17. andreea

    PDL şi PNL.

    Doamneee, curvă e PNL-ul ăsta…

  18. cătălin

    Eu mi-as cumpara un cap fals.

  19. andreea

    eu, un alt temperament.

  20. cătălin

    N-am citit stirile, s-au aliat PDL cu PNL? Nu ma surprinde nimic, gunoaie de ambele parti.

    Aici vedeti pisoiu’?

  21. Angela

    Da, da, da, curva PNL-istă. O ia PDL-ul de fată mare, o duce acasă și-o face mireasă.

  22. andreea

    poate îşi face din aia, cum îi zice… himenoplastie.

  23. cătălin

    ce himenoplastie … are fermoar.

    Zic eu ca e imposibil sa fie asa, o coincidenta, ca toate partidele sint la fel, iar rivalitatile sint doar pentru televizor.

  24. andreea

    da, dar am impresia că ne cred amnezici. asta ca să mă exprim eufemistic.

  25. Angela

    Nu ne cred nicicum, nu-și bat ei capul cu noi. Nu le pasă.Le merge și nu le pasă.

  26. andreea

    cînd am auzit că şi-a dat Iohannis demisia, mi-am zis: iote, frate, că avu Radu dreptate. bietul neamţ e cumsecade şi de abia a aşteptat un motiv să scape din mocirla tembelilor şi să se retragă în matca lui cuminte. cînd colo, ciu-ciu! m-am înşelat amarnic, vrea mai mult. cap de femeie, deh…

  27. Angela

    Apoi aici, la noi, și Bismarck s-ar fi balcanizat.

  28. andreea

    Bismarck al Papadopolinei?

  29. Angela

    Toți bismarcii. Oare a rămas vreo combinaţie neîncercată? Poate intră Voiculescu în PMP.

  30. cătălin

    Concurs de fluturat din gene? 🙂

    Cita pasiune pentru Caragiale, eu am cautat pe google sa vad unde era cu Bismarku’ Papadopolinei.

  31. andreea

    de fapt, Bismarck era… dulăul ofiţerului, care şade cu chirie la ea, la Papadopolina. (Tuşeşte cu mult înţeles.) …

  32. Angela

    Să-nțelegem că Papadopolina era mai penelistă, așa..

  33. andreea

    păi, Cătălin, asta pentru că e urieşesc, Caragiale, e incomparabil, incomensurabil şi inimitabil. e… cel mai mare, ce mai încoace şi-ncolo. 🙂 aproape în fiecare zi ceva îmi aminteşte de el. e în toate întîmplările vieţii mele, eu de el nu mai am cum scăpa. 🙂

  34. Moş Pleksiglasu

    Scrt tratat de Piţiologie exprimat doar prin trei sufixe

    PIŢI-
    -poancă
    -găiată
    -autoare

  35. andreea

    iacătă-l şi pe Moşul Piţilozof…

  36. Moş Pleksiglasu

    „Refula-mi-as toate accesele reprimate de pitiponceala, mai bine mai tarziu decat la timpul lor sau decat niciodata.”(citat ipotetic)

  37. cătălin

    Mai piţigoi, e plin de pisici aici.

    Andreea, cu care Caragiale te intilnesti des, ca-s doi. Unul din comedii, altul din nuvele…

    Am o poza de ceva timp pe desktop, tot ma holbez la ea…

  38. andreea

    cu cel din comedii, dar uneori personajele şi situaţiile din ele mi se par tragice.

    poza asta e înspăimîntătoare.

  39. Angela

    Nu e înspăimântătoare. Ilustrează un parcurs lin și firesc. Înspăimântător ar fi saltul peste etape, că ultima oricum e inevitabilă.
    Iaca la ce am găsit eu să mă smiorcăi:
    http://adevarul.ro/life-style/travel/servieta-voastra-1_538737970d133766a81c89ac/index.html

  40. andreea

    ştiu, dar tot mă sperie. oi fi eu mai nevricoasă.

  41. Moş Pleksiglasu

    Se acorda distinctia „Gocul de Aur” cu esarfa domnului Lucian Mandruta. Da domnule, astea-s intrebarile logice, legitime, normale, indreptatite si firesti cand intri in contact cu personajul. Pe care Luci l-a facut KO! Iuhuuu!(strigat de triumf al binelui asupra raului)

  42. andreea

    mie mi s-a părut pastramagiu rău domnu’ Luci. ştie să fie şi mai profund?

  43. Moş Pleksiglasu

    INTERPRETARE POZITIVA SI DECI OPTIMISTA PENTRU DESKTOP-UL LUI COSTELUS.

    „Unui om saracul, intr-o dimineata,
    I-a murit o rata.
    Bietul om de ciuda, tare s-a’ntristat
    Cand vazu ca-i moarta cu adevarat.

    Dar la scurta vreme, in acceasi luna
    I-a murit si soacra tot de moarte buna.
    Sa nu-ti pierzi nadejdea orice-ar fi sa vie!
    Dupa intristare vine bucurie.”(Toparceanu din memorie)

    Deci daca vezi tabloul dpdv al ginerelui sau norei, ai partea lui luminoasa.

  44. cătălin

    Este ultima ta voma despre Ana aici.

    Poza e si frumoasa, si inspaimintatoare, cum e viata…

    M-am uitat si eu 3-4 minute la emisiune, un cacat. N-a citit nici macar un text din cartea aia si crede ca toti aia care-l privesc sint dobitoci. Au nevoie sa-l vada maimutarindu-se si aruncind totul in ridicol. Asa ca l-am lasat dracului, ca si asa n-am timp. O sa tin minte sa-l evit pe viitor.

  45. Moş Pleksiglasu

    Eu cred ca mai profund nu se putea. Omul a citit TOTUL cum trebuie, a interpretat TOTUL corect si a pus intrebarile cele mai profund existentiale. Mai profund nu se putea, repet de cate ori e nevoie!

  46. cătălin

    Daa, frumos textul, Angela.

    Si mie imi plac pozele vechi, alb-negru, nu prea am din pacate cu cei dragi …

  47. cătălin

    Andreea, te rog mult sa-i lasi „operele” la gunoi, ca altfel nu mai terminam niciodata. Tot ce doreste Mosul e s-o muste de fund pe Ana (de parca Anei i-ar pasa de ce spune el). Treaba lui, alegerea lui, dar nu vrem s-o faca aici, asa-i?

  48. andreea

    mult mai înţelept ar fi să-l combaţi, nu să-l ştergi.

    chiar eu şi cu Ana ne-am muşcat reciproc de posterioare de nu le mai avem întregi, cred. nici nu mai putem purta fuste mulate pe fund, din cauza asta. cu toate acestea, reuşim să avem o relaţie bună, în continuare, pe deasupra criticilor şi înţepăturilor. şi nu sînt ipocrizii femeieşti, ci pur şi simplu există o înţelegere, peste hîrîieli.

    bineînţeles că ştiu ce vrea. şi bănuiesc că vrea chiar mai mult decît atît, dar tot nu-mi place să-i fie băgat pumnul în gură.

    ce contează aici? că sîntem prieteni cu Ana sau că e atît de valoroasă scriitura ei încît nu admite critici? păi dacă mîine vine cineva şi vrea să-l desfiinţeze, bunăoară, pe însuşi marele Caragiale, crezi că n-o să-l las să se exprime?! să se exprime! dar să se aştepte să-l combat!

    dar dacă vine altcineva şi-l vorbeşte de rău pe cel mai bun prieten??! crezi că nu-l las să bîrfească, deşi o să mă doară de numai eu ştiu cum?? îl las, da’ o să-l fac arşice. franjuri îl fac.

    cam aşa văd eu lucrurile. bineînţeles, fiecare o să interpreteze ce spun, în funcţie de nivelul de glagorie…

  49. Moş Pleksiglasu

    Deci tu, cătălin, imi recomanzi sa-mi mut operele intr-un loc mai vizibil, asa-i? Unde sa zicem motoarele lui Google dau mai usor de maretul nume, asa-i? Cuvintele au dreptul sa traiasca! Traiasca Cuvintele! Astept o ora raspunsul tau.

  50. Moş Pleksiglasu

    „(de parca Anei i-ar pasa de ce spune el).”

    Si atunci care-i problema?

  51. andreea

    problema e afectivă.

    cînd ţii la cineva şi cineva-ul e făcut harcea-parcea, ţi se întunecă mintea, ţi se pune un nod în gît, inima îţi bate ca toaca la final şi te ia cu friguri şi scrîşniri de măsele. e nasol, ce mai. ştiu din proprie experienţă.

  52. Moş Pleksiglasu

    Ohohoho si cati au tinut la Hitler de exemplu! Hai sa nu mai zicem nimic rau de el, sarraaacccuuuuttttuuuuullll!

  53. cătălin

    Nu, Andreea, nu cred ca ai dreptate, nu cred ca e doar o animozitate intre el si Ana, am vazut jigniri de toate felurile. Nu vreau sa se ajunga aici la chestii din astea. Stii bine ca Mosul nu s-a apucat sa faca acum critica literara, sa se ia de autorii nou aparuti. Stii prea bine ca va escalada conflictul, si nu vrem sa stam dupa aia sa stabilim care e limita. Nu-i mai simplu zero discutii despre Ana (pentru el)?

    Si mai e o chestie: o cunoastem pe Ana, toti, cu exceptia Evei. Mi se pare de tot rahatul sa fie atacata aici, desi ea nu vine. Eu m-am simtit de tot rahatul cind eram facut psihopat de zeci de ori pe alt blog unde nu puteam raspunde.

    Mosule, iti duci comentariile unde vrei, nu ma intereseaza, nu aici.

  54. cătălin

    Si apropo, Eva, care nu o cunoaste pe Ana se simte prost sa vada discutii despre subiecte pe care ea nu le intelege. E alt blog aici, nici pistolul, nici pandora’s, nu ne pasa de ce a fost prin alte parti si nu vrem sa mutam conflictele de acolo aici. Unele conflicte (poate toate) trebuie lasate dracului sa se stinga; de-abia s-a stins pare-se unul, nu vreau cu nici un chip sa inceapa altul, de pe blogul asta.

  55. Moş Pleksiglasu

    „Nu-i mai simplu zero discutii despre Ana (pentru el)?”

    Nu vi se pare ca a-i dori unui purtator de ceea ce ar trebui sa fie creier, care a putut sa zica asa ceva, anumite urari din trecut e numai drept?

  56. andreea

    dacă nu eşti culmea! 😆

    păi tocmai ce scriseşi un articol despre cartea ei! eu chiar mă întrebam cînd apare criticul. 🙂

  57. Moş Pleksiglasu

    „Si apropo, Eva, care nu o cunoaste pe Ana se simte prost sa vada discutii despre subiecte pe care ea nu le intelege.”

    De exemplu textul asta cu titlu cu tot. Ma ciupesc! Nu cred ca cineva poate fi asa de….. nu mai zic. Oameni buni, Treziti-va!

  58. cătălin

    Hai sa fim seriosi, Andreea, ca nu de critica literara ii arde Mosului, ci de jigniri la adresa Anei. Stii prea bine ce vorbe i-a aruncat in trecut, stii bine ca la fel gindeste si acum. Stii bine ca imi calc pe inima sa-l las sa scrie aici, ca, daca ar fi fost dupa mine, l-as fi zburat dracului pe unul care le ureaza altora cancer si moarte. Are ceva de spus despre alte teme? Bine, oi trece. Nu? Ajunge la gunoi sau in spam.

  59. Angela

    Să ne trezim ca să ce?

  60. Moş Pleksiglasu

    Ca sa va puteti culca inapoi Angela. Logic, nu! Daca nu te-ai trezi te-ai mai putea culca inapoi?

  61. Moş Pleksiglasu

    Cu cat te culci mai des si dormi de mai multe ori cu atat mai bine. De aia sunt necesare desteptarile dese. Ca sa adormi de mai multe ori.

  62. Angela

    M-oi strădui să dorm când ești dumneata treaz. Și viceversa.

  63. andreea

    uuuuuuooooooooooooofffffffff…

  64. Moş Pleksiglasu

    „Umorul e o chestie simplă. Cu cât poanta vine mai natural, cu atât hohotul de râs e mai răsunător şi mai copios.

    Unul dintre oamenii care ştiau asta a fost Moş Pleksiglasu. Omul era un geniu al umorului. Nu trebuia să se scarpine pe după creştet, dacă voia să creeze un context ilar. În schimb, subtilitatea cu care-şi făcea glumele are darul de a demasca lipsa crasă a umorului în oponent aşa cum usturoiul dă de gol vampirul.”(lorena lupu updatat)

  65. andreea

    😆 😆

    haideţi, măăăi, că e şi el un suflet care vrea confirmăăăări…

  66. Moş Pleksiglasu

    Tare de tot asta: „Fut tot ce misca. Daca nu misca ii dau un ghiont” (Lorena Lupu) Ma tem tot tare de tot ca daca i-ar veni ei randul sa stea capra ar face la fel ca toate anele.

  67. Moş Pleksiglasu

    Tocmai am facut un test. Astept cu sufletul la gura. Pentruca ce credeti? Ati ghicit!: „comentariul tau e in asteptare”. Nici nu indraznesc sa sper la normalitate. Ea nu exista.

  68. Angela

    Da’ ce suntem noi, confirmătorie sufletească?

  69. cătălin

    Daca mai vii cu mizeria ca ai vreun comentariu in asteptare sau ca ti-am pus nu stiu ce sa nu poti accesa blogul, zbori! Nu ai avut nici un comentariu in asteptare. E a treia oara cind vii cu cacaturi de astea.

    Si, pentru a mia oara, aici nu e locul pentru varsat venin la adresa Anei. A, n-ai unde? Stii ca daca mergi pe alt blog nu afecteaza pe nimeni, multi habar n-au cine-i Ana. Si atunci vii aici, ca asa te simti tu bine, varsind laturi si facind urari de citostatice. Ei, ca sa te simti tu bine eu trebuie sa ma simt ca un cacat. Si nu mi se pare corect.

    Comentariul de mai jos este ultimul care contine vreo referire directa sau indirecta la Ana. Ultimul!

  70. cătălin

    Ceva interesant, sau cum vointa poate modela corpul. Chiar si forta pumnului.

    http://www.popularmechanics.com/science/health/nueroscience/the-science-of-bruce-lees-one-inch-punch-16814527

  71. Moş Pleksiglasu

    catalin, tie persoanele alea doua ti-au facut atat de mult rau prin influenta pe care au exercitat-o asupra ta incat nu cred ca mai esti recuperabil. Si e normal ca nu-ti dai saema de asta. Ai ajuns pana acolo ca nu mai stii nici unde-i sus si unde-i jos. Nu mai vorbim de stanga si dreapta.

    Daca n-ai fi fost injectat de ura, ai fi avut luciditatea si rabdarea intai sa citesti, apoi sa intelegi ca nu la blogul tau ma refeream de data asta cand ziceam de comentariu in asteptare. Nu, azi n-am intampinat alta problema decat ca mi-ai sters doua comentarii lucru pe care il recunosti si tu.

    De „zburat” ai vazut ca zbor si singur, asa ca amenintarea ta ma lasa absolut calm, aproape de indiferent, dar nu chiar asa indiferent fiindca inca imi pasa de tine. Ti-am mai dat si azi o sansa sa te vindeci, sa te autoexorcizezi, dar ai ratat-o.

    De data asta nu mai zic nimic de ultimatum-uri. Poate iti voi mai da vreo sansa, poate nu… nu stiu inca, nu mi-e foarte clar.

    Si inca ceva. Din punctul meu de vedere mila e un sentiment nobil si de dorit. Nu-i dau acea conotatie fals atribuita de cea care ti-a bagat in suflet atata otrava si inversare a valorilor. De aceea nu stiu inca daca mi-e mila de tine sau daca nu cumva nu o meriti.

  72. Moş Pleksiglasu

    Oameni buni, va dau o veste mare: NORMALUL EXISTA!

    http://lorenalupu.wordpress.com/2014/05/23/un-fragment-de-ana-barton/

  73. cătălin

    Mosule, nu mi-a injectat nimeni nici un fel de ura, vorbesti alte limbi.

    Imi pare rau, nu am inteles ca te refereai la alt blog, eu habar n-am de Lorena Lupu si de blogul ei. Ai si antecedente (cu akismetu’ si apoi cu nu stiu ce eroare, connection reset parca). La ambele eu n-am avut nici un amestec si nici o putere sa fac ceva. De chestie, ce e asa de ciudat ca un autor, pe blogul lui, sa puna comentariile in asteptare?

    Ramine valabila chestiunea cu Ana insa.

  74. Moş Pleksiglasu

    Nu numai asupra ta dar si asupra altor persoane, Ana a exercitat prin charisma o influenta comparabila cu cea a lui Jim Jones si David Koresh. Spun asta fiindca am simtit-o pe pielea mea. Nu mai departe acum vreo doua saptamani m-am pomenit rusinat ca ar fi fost posibil ca andreei sa-i fi fost mila de mina. Cand mi-am dat seama am ramas blocat, fiindca asta e o idee inoculata de Ana. Ca mila ar fi ceva josnic si s-o ai fata de altul si s-o primesti din partea cuiva. Si nu are dreptate. As putea scrie mult pe tema asta. Asa ca m-am trezit si eu spalat pe creier. Si asta se intampla fara sa-ti dai seama. Da aia descantecul ala cu lepadatul.(sper sa intelegi aici si gluma dar si partea serioasa).

    Eu te sfatuiesc sa devii un om matur. Un om liber. Sa refuzi spalarea pe creier din partea oricui. Si daca totusi vrei sa crezi in ceva, crede in Dumnezeu. E mult mai benefic, cel putin mult mai inofensiv decat sa crezi in Ana, Nora, Simona Tache si alte persoane cu charisma. Pentruca daca ai curajul sa privesti dincolo de charisma(ceea ce ti-e imposibil de unul singur), vei avea surpriza sa constati ca te-ai inchinat la un „chip cioplit”.(nu te grabi la acesta expresie. Ai rabdare, asigura-te ca ai inteles ce vreau sa zic, fiindca s-ar putea sa nu-ti fie chiar asa familiar.)

    Si mai ales sper mult, mult de tot sa nu stergi asta. Vei sterge doar daca n-ai apucat sa intelegi chiar nimic. Ar fi pacat.

  75. cătălin

    1.Esti nebun de tot. Ce comparatii, auzi!

    2.Da, esti aici multumita Andreei. Ea s-a pus in situatia ta, a crezut ca poate ai si tu o parte buna si vrei sa vorbesti, nu doar sa arunci venin si insulte. Eu n-as fi putut trece peste urarile de citostatice. Asta e, Andreea are un suflet tare frumos.

    3.Mila e ceva fundamental, acolo incepe umanul. Fara a avea mila oamenii ar fi ramas la stadiul de animale.

    4.Da, si mie mi s-a facut mila de tine si esti aici din cauza acestei slabiciuni cum o numesti tu. Caci altfel, eu nu-ti datorez nimic, as putea foarte bine sa te bannez si sa nu-mi pese de tine, la fel cum si tu refuzi sa primesti in casa ta pe oricine.

    5.Simona Tache are un blog pe care il mai citesc. Alte bloguri nu citesc. Nu vad mai departe legatura.

    6.Aici nu-i nici Ana, nici Nora, nici Simona Tache sau altcineva care sa „influenteze”, si totusi tu revii obsesiv la aceleasi teme din trecut pe care toata lumea le vrea uitate. Parca ai vrea sa confirmi impresia pe care o au unele persoane despre tine. 🙂

  76. Moş Pleksiglasu

    Esti doar un jeg. Un jeg perfect. De oriunde te-ai uita, doar atat se vede. Am sperat in zadar. Aveam o mie de motive sa nu sper, dar am riscat. Acum sunt sigur ca nu are vreun rost sa-mi mai pierd timpul de pomana cu tine. Mai du-te-n pula mea! Cam asta-i tot ce ti se poate spune.

  77. cătălin

    Nu ma, nu sint un jeg, jeg e ala care se bucura de boala altuia. Eu iti intorc urarea si sper sa nu te mai vad pe aici. Ce zici, te ajut sa gasesti usa?

  78. cătălin

    Andreea, sa stii ca m-am gindit mult la ce ai spus, si intotdeauna mi-e frica sa nu gresesc sau sa fiu nedrept. Nu, nu mi se pare deloc la fel situatia. Sint sigur ca noi doi putem sa nu fim de acord asupra unor lucruri, dar nu ne vom injura in toate felurile. Daca Mosul s-ar fi multumit sa spuna „Ana scrie ca dracu”, totul ar fi fost OK, dar stii prea bine unde a ajuns. E cit se poate de clar pentru mine ca el nu se poate desprinde de chestiunea „Ana” si o va jigni cu orice ocazie.

    Sa stii ca m-am gindit mai demult sa spun ca nu-mi place Caragiale, ca e fals, ca nu stiu ce, dar nu pot sa joc rolul … is prea inclinat cu totul in partea cealalta. Dar de gindit, m-am gindit. 🙂

  79. cătălin

    Ia, opriti pe la 0:20 si incercati sa va explicati ce se intimpla.

  80. Moş Pleksiglasu

    Hahahahaha!

    „Lorena Lupu on mai 28, 2014 la 10:47 pm said:

    Încă o dată: eşti o vită retardată şi sinistră. Niciodată nu mi-am dorit nici aplaudaci, nici pupincurişti. Eşti cel mai cretin animal în viaţă şi îţi doresc sincer să mori de cancer.”
    (http://lorenalupu.wordpress.com/2014/05/28/comentacul-obsesiv/)

    In rest asa cum am prevazut si vazut pe la toata lumea. Umorul muscator e bun doar cand dai cu el in altul. Cand da el cu el in tine, te transformi fuguta in vampir. Ia sa vedem noi oare ce tare sufletesti ascund proprietarii de bloage? Ca tre sa fie. Esista o esplicatie, tovarasi!

  81. Angela

    Aș vrea să văd și eu una bucată făptură omenească, fie ea proprietară de blog sau nu, fără măcar o tăruță sufletească. De ce cauți tara-pai din sufletul altora? N-ăi fi având și dumneata vreo tară-bârnă în suflețel?

  82. andreea

    toată viaţa mea m-am ferit să fiu proprietară de blog, ca dracu’ de tămîie… acum îmi dau seama de ce…

  83. andreea

    de fapt, m-am ferit să fiu proprietară de orice… de casă, maşină, bărbat, acţiuni… dacă stau bine să mă gîndesc, totuşi, am un cuptor cu microunde…

  84. Angela

    Las’ că s-o găsi cineva să analizeze și tarele sufletești ale proprietarilor de cuptoare cu microunde.

  85. andreea

    … şi ce fel de conformaţie spirituală ai tu Moşule, dacă poate oricine să vie să-ţi spună una-alta şi tu să te clatini ca salcia şi să te inoculezi cu ideea străină? că mila nu e bună, că albul e negru, că Dumnezeu nu există, că Maricica e frumoasă, în timp ce Paraschiva nu… tot felul de lucruri care ar fi trebuit să şadă bine-mersi în cutiuţa lor pînă acum.

    că doar nu ai 17 ani, nu?

    a, n-ai decît să meditezi asupra tuturor dilemelor. dar, dacă te-ai sucit, sucirea sau slăbiciunea ale tale sînt, nu ale celuilalt.
    şi asta e valabil pentru toţi oamenii.

    fiecare şi-a spus, vreodată, pe aici, o părere care a şocat, la vremea ei. şi ce dacă?

  86. Moş Pleksiglasu

    Hai lasa ca spalarea pe creier se face la orice varsta. La batranete chiar mai eficient. Eu ma feresc cat pot de asa ceva, dar uite ca m-am contaminat.

    Astia care tot voteaza PSD-uri cati ani au? 17? Admiti ca sunt spalati pe creier? Sau asta nu exista. Uita-te chiar si fara prea mare atentie la Costelus. Doar arunca o privire. El nu mai este el de mult. Probabil nici n-a fost cineva vreodata. E doar un alter-ego a „gurelor” lui.

    Fara gluma, pistolul a fost si este o secta. Cu toate caracteristicile unei secte, principala fiind spalarea pe creier a membrilor. Dar n-aveti voi timp sa vedeti asta.

  87. Angela

    Alt clișeu…spălarea pe creier.

  88. andreea

    păi cu cît eşti mai prostovan, probabil că eşti mai influenţabil. şi nici măcar prostovan. uneori ajunge să fi slab, pur şi simplu. nu la kile, ci din fire. între oricare doi oameni care se apropie şi schimbă idei, se întîmplă mini-spălări din astea. eu le numesc influenţe. uneori pot fi bune, alteori rele. cred că pot face liste lungi cu idei împrumutate, de la părinţi, de la prieteni, din cărţi, care se pot şi schimba, periodic.

    cînd omul se îndrăgosteşte, de pildă, preia idei cu toptanul, nu la bucată, pentru că-i scade vigilenţa. de privitorii cu ochi holbaţi la diverse posturi TV nici nu mai zic…

    eu vorbeam de tine, acum. ce naiba te tot legi de o anumită influenţă? – o amărîtă de influenţă – într-o lume bombardată de presiuni din toate părţile! aci e punctul în care sînt de acord cu Cătălin. eşti obsedat. îndîrjit. obsesiile nu sînt bune, parol.

    şi să ştii că nu mila e cea care mă mînă pe mine în luptă, ci convingerea (trăznită?) că se poate discuta şi normal şi cu folos cu tine, deşi e nevoie de repetate desţeleniri.

  89. cătălin

    „Ca mila ar fi ceva josnic si s-o ai fata de altul si s-o primesti din partea cuiva.”

    „Din punctul meu de vedere mila e un sentiment nobil si de dorit.”

    O ora diferenta intre ele.

    Mosule, nu ma intereseaza ce boraste Lorena Lupu, am mai vazut „umor” de genul asta. Ma bucur insa ca ai gasit si tu un blog care sa-ti placa.

  90. Angela

    Mda, ar fi multe de povestit despre milă. Și despre spălarea pe creier. Ce înțelegem noi prin ele. De ce ne temem (sau nu) de ele. De ce-s ele vorbe de ocară și de repudiat și cum se deosebesc ele de ceva asemănător, care nu-i de ocară și nu-i de repudiat și care ar fi acele ceva-uri.

  91. cătălin

    Cine stie ce animale am fi ramas fara a ne spala pe creier unii pe altii.

    Am gasit asta, cautam muzica. 🙂

  92. cătălin

    Mi-am aruncat un ochi pe titlurile de la stiri, e chiar frumos. Primesc alesii mandate la discretie, pentru inceput de 29 de zile. Chiar nu inteleg cum de Ponta si restul nu pot stopa „teroarea” asta, dar ma bucur. 🙂

  93. Angela

    Nu știu cât de rusofobi sunteți voi, dar nu-mi pasă, eu tot vi-l pun. Îmi mângâie sufletul în zile ca asta.

  94. cătălin

    Pai eu zic ca nu avem fobii, ca nu-l poti invinui pe rusul de rind de ceea ce face Putin.

  95. andreea

    din ciclul „politică şi delicateţuri„:

    cică: Astăzi am văzut un gest al unui mare om politic: Crin Antonescu.

    sper că lui Iohannis i-a crescut brusc organul simţului umorului, că altfel e de rău.

  96. Angela

    Chiar acu văzui și eu. Tocmai mă cruceam și-mi scuipam în sân. O fi având Iohannis o droaie de calități, că de, neamț e, dar mă tem că simțul umorului nu e pe printre ele. Așa că, da, e de rău.

  97. cătălin

    Da’ ce gest o facut Crin? O scos limba?

  98. andreea

    s-a retras din cursă. Crinelu.

    … dacă mă gîndesc mai bine, vorba mea dragă, aia cu finis coronat opus, dusă la extrem, poate fi aplicată şi în cazul de faţă. adicătelea, mi s-a întîmplat să citesc o carte proastă rău, care să fie salvată de un final savuros şi neaşteptat. aşijderea, îmi imaginez că o partidă de sex aşa, mai plicticoasă, parcursă cu gîndul la ratele la casă, poate fi recuperată cu ajutorul finalului fulminant.

    aşa o fi şi cu Antonescu. devine mare om politic, cu condiţia ca ăsta să fie chiar finalul.

  99. cătălin

    :lol

    Mai, nu mai inteleg nimic, asta se retrage, Ponta nu vrea sa candideze, de ce oare fug toti??

  100. Angela

    Lasă. că puliticienii noștri-s cam răzgândaci. Dacă poporul îi vrea, s-or sacrifica și-or candida. Auzitu-l-ați și pe Diaconu, numa ce și-o luat mandatu’ și se tânguie că nu-i bucurie, ci corvoadă. Da dacă boboru vrea..

  101. cătălin

    Ce corvoada sa stai in cur si sa iei 10.000 de euro pe luna. Diaconu parea simtit. Mai demult. Si parea.

  102. Moş Pleksiglasu

    “Ca mila ar fi ceva josnic si s-o ai fata de altul si s-o primesti din partea cuiva.”

    “Din punctul meu de vedere mila e un sentiment nobil si de dorit.”

    O ora diferenta intre ele.

    Hai sa-l lamuresc si pe prostul prostilor.

    Mai intai ca un anapoda ce esti ai inversat astea in timp, fiindca intai a fost:

    „Din punctul meu de vedere mila e un sentiment nobil si de dorit”

    apoi:

    „fiindca asta e o idee inoculata de Ana. Ca mila ar fi ceva josnic si s-o ai fata de altul si s-o primesti din partea cuiva. Si nu are dreptate.”

    Unde e acum contradictia trecutule de prost?
    Daca nu ai bunul simt sau capacitatea sa citesti si sa intelegi ce se scrie, stai dracului in banca ta si nu mai leorbai ca un bezmetic.

  103. cătălin

    Ai spus mai demult ca celor de aici le-ar putea trece prin cap ca ar manifesta compasiune fata de tine, si te-ai simti tare prost. Ba, nu le mai intoarce, ca nu scapi, sa nu-ti faci iluzii. Venin la adresa Anei sau a altora NU versi aici!

    PS: liliacului i se pare ca totul e cu capul in jos. 😀

  104. andreea

    of, am vrut să zic că nu e nici o contradicţie, dar m-a furat ghiduşul peisaj politic .

  105. cătălin

    Auzi Mosule, in loc sa tot intorci unele fraze pe toate partile, nu mai bine spui ceva? O intimplare, o amintire, ceva.

  106. cătălin

    Apropo de politicieni, cred ca tot ce se intimpla se datoreaza unor presiuni externe uriase. Probabil acum isi musca limba Antonescu ca a vorbit cum a vorbit cu Angela Merkel prin 2012. Bine, ca doar nu ne-a pasa de el. Incep insa sa-mi pun intrebarea ce sanse ar avea candidatura la presedintie a lui Daniel Morar. Ar fi ceva plauzibil? Parca parca incepe sa sune.

  107. Angela

    Nimeni n-o să vrea să candideze, se declară stare de necesitate și se prelungește mandatul Băsescului.

  108. junghiul

    Azi gătesc gâscă pentru prima oară în viața mea. Anumite părți din ea le voi pune pe pat de varză dulce.Celelalte părți le voi folosi la nelipsita supă cu tăiței de duminică.

  109. Angela

    Da’ ficatu’? Ficatu’ gâștei? Ce faci cu ficatu’?

  110. cătălin

    Ma duc si io sa prind un ginsac! V-am spus ca le-am dat odata mincare din mina?

  111. andreea

    ţara geme, supusă la perversiuni politice total nefireşti şi el găteşte gîscă pe varză…

  112. cătălin

    Junghiule, cu ce acresti, ca-i dulce varza?

  113. Moş Pleksiglasu

    Nu, nu am vazut un prost mai mare. Sau un poate un misel prea versat, ceea ce nu prea cred. Il cred doar dobitoc. Iacata ce zice:

    „Ai spus mai demult ca celor de aici le-ar putea trece prin cap ca ar manifesta compasiune fata de tine, si te-ai simti tare prost. Ba, nu le mai intoarce, ca nu scapi, sa nu-ti faci iluzii.” fara sa vrea sa vada sau sa-si aminteasca cum abia terminasem de explicat ce si cum aici:

    „Nu mai departe acum vreo doua saptamani m-am pomenit rusinat ca ar fi fost posibil ca andreei sa-i fi fost mila de mina. Cand mi-am dat seama am ramas blocat, fiindca asta e o idee inoculata de Ana.”

    No, fiti de acord cu catalin cat va pofteste sufletul. Apoi minunati-va de ce i se intampla „bietei tari”. Pai daca natia asta ar avea macar vreo 10 obsedati ar duce-o bine pe langa ei si gloata mare de dobitoci costelusieni. Dar nu-i are. Si toti se vaicaresc.

    Chiar m-am gandit saptamana asta ca civilizatii si imperii mult mai puternice s-au dus dracului in istorie. Ce sa poti astepta de la o natie de vaicariti? Merita sa mai supravietuiasca? Nu. Prostii si tampitii unei natii au nevoie ca sa poata supravietui de niste obsedati. Care sa meraga eroic inainte si sa se sacrifice pentru tampitii costeluso-nastasesti. Si sa suporte tot asa bataia de joc a gunoaielor astora. Si asta nu-i numai la noi romanii. Lumea e plina de prosti, idioti, lasi, fara idealuri, fara principii. Dar alte natii au acea doza minima de obsedati care sa le asigure progresul. La noi nu mai sunt de astia. Si atunci, cu tot patriotismul, gandind la rece cred ca asa o masa de nimicuri nici nu mai merita sa mai existe. A spus-o cu durere si obida unul dintre cei mai mari patrioti, nationalistul Petre Tutea. O spune tot cu durere Patapievici.

    Somn usor!

  114. Moş Pleksiglasu

    andreea, daca copiii si nepotii tai nu vor mai trai in Romania, nu pentruca ar vrea sa plece din ea ci fiindca Romania nu va mai fi, va fi din cauza ca tu n-ai avut nicio obsesie.

  115. Moş Pleksiglasu

    Cred ca o idee dreapta merita toata obsesia din partea aluia in capul caruia s-a nascut. Cred si mai mult, ca ala are datoria ancestrala fata de specia lui sa lupte toata viata pentru ea. Iar ala ca sa poata merge mai departe trebuie sa-si dea seama ca va trebui sa infrunte toata viata dispretul idiotilor. Si sa mearga mai departe. Fara sa fie vreodata recompensat. Dimpotriva! Martirizat adesea.

  116. junghiul

    otet de cidru folosesc
    ficatul e al bunicii!

  117. junghiul

    am nimerit ca nuca-n perete
    vreți să vorbim despre politică?

  118. junghiul

    Dacă gâsca nu e îndopată ficatul nu e cine știe ce

  119. Angela

    Ba nu, nuca era deja în perete. Sau peretele avea deja nucă. Nu-mi place ideea de îndopat gâsca.

  120. cătălin

    Nuca incearca sa gaseasca usa …

    Andreea, ia sa vedem poate avem si noi ceva obsesii. Eu oi fi obsedat de mujdei?

    Intr-o nota serioasa zic ca se confirma tot ce stiam si ca intram in patologic. Obsesie + ura. Nu cred ca vrem sa ne jucam cu asa ceva. Cel putin eu nu vreau.

  121. andreea

    te-ai ambalat, Moşule. nici măcar nu discut dacă ai sau nu dreptate, dar ţinta ta e minoră, sau, ca să mă înţelegi mai bine, nu merită energia pe care o risipeşti. o să zici că tu ştii mai bine pentru ce merită să risipeşti energie. eu zic că nu Ana Barton e responsabilă pentru nenorocirea bietei noastre ţărişoare. e hilar. fii obsedat (dacă vrei tu neapărat să fii obsedat de ceva) de politicieni, de hoţii, de problemele sociale, de morală, de lucruri mai generale , de… fenomene, nu de o persoană sau două. sau trei.

    deci, eu zic că tragi cu tunul după vrăbii. asta zic eu strict legat de obsesia ta pentru Ana.

    în rest, rămîn la părerea mea. nu vreau să fie nimeni cenzurat sau ameninţat cu cenzura, nu mă topesc după atmosfera dulce, lipsită de conflicte, cred că putem avea o dispută şi vorbi normal, în acelaşi timp şi mai cred şi că a cam feştelit-o şi scăldat-o, domnul Cătălin, cu citatele alea cu mila. dar oricine poate înţelege aiurea ce spune altul.

    da, nu-s deloc vreo mare militantă pentru propăşirea ţării sau pentru tot felul de cauze nobile, dar eu zic că, în general, am spus foarte clar ce nu-mi convine şi nu m-am ascuns pe după plop. cînd nu mi-a mai convenit deloc, mi-am luat jucăriile şi am plecat. acum nu cred că e momentul. încă se mai poate lupta. 🙂

  122. cătălin

    „mai cred şi că a cam feştelit-o şi scăldat-o, domnul Cătălin, cu citatele alea cu mila”

    Stai linistita, nu-mi cade nasul sa recunosc ca am inteles gresit, la fel si comentariul lui care se referea la Lorena Lupu. Adevaru-i ca isi construiesti si frazele intentionat ambiguu. Bine, am gresit. Dar asta nu schimba cu nimic problema cealalta, care ramine.

  123. andreea

    ce să mai vorbim despre politică, Junghiule… nu auzi că sîntem nişte văicărici?
    mai bine despre gîşte. măcar ele, uneori, salvează cetăţi.

  124. junghiul

    ideea nu-mi place nici mie ,foie gras da! Așa , ușor în sânge… Din ăla am mai făcut. Nu de multe ori ,că-ți trebuie un credit bancar la cât e de scump.
    mare curaj să-i dai gânsacului de mâncare din mână!
    tuturor ne e frică de gânsac, doar Sfintei Vineri cea din poveste, nu…
    m-am răzgândit, fac mâine dimineață gâsca, mă trezesc oricum pe la 5

  125. cătălin

    Duminica dimineata te trezesti la 5????

    La fel ca mine. 😀

  126. andreea

    păi, Cătălin, nu trecură multe zile de cînd cineva îmi zise că-s obsedată sexual. mă tot întreb, de atunci, dacă o fi aşa sau nu.
    şi-aş mai avea o obsesie pentru brînza cu roşii şi una pentru citit. numai lucruri neserioase…

  127. Junghiul

    Combinația brânză & roșii nu e sănătoasă, mi-a spus mie opsedatul ăla de stromillo.deci nici salata caprese, pizza. Etc

  128. Junghiul

    Cum faci borșul?

  129. Junghiul

    Or fi salvat gâștele Capitoliul , nu zic nu. Pentru mine , Martin gânsacul a fost un tovarăș de neprețuit.Am călatorit cu el și cu Nils în copilărie ,i-am dat cu tifla lui Smirre , am făcut o grămadă de năzbâtii… Ce vremuri am trăit ca năpârstoc…

  130. cătălin

    Am niste carne de vita, legume, smintina, patrunjel (leustean insa nu), mai greu e de acrit … n-am uitat niciodata gustul de bors acru de putina, imposibil de reprodus cu altceva.

    Andreea, opsedato! 😀

    Nu-i combinatia de vina, unii spun ca rosiile au un potential inflamator, la fel si brinza. Numai ca asa nu mai mincam nimic.

  131. andreea

    eu le ocolesc pe la 10 metri, cînd le văd sîsîind, pe uliţă. dacă nu le pot ocoli, o iau prin altă parte, sau aştept să se liniştească. să nu mai sîsîie, adică. privesc şi eu alene pomii, dealurile… ce grabă să am? pentru mine, sînt la fel de periculoase ca şi vacile.

  132. Junghiul

    Am crescut până la 7 ani într-o zonă unde aproape fiecare gospodar avea bivoli. După ce treci pe lângă o turmă de bivoli, altfel înfrunți un cârd de gâște

  133. cătălin

    Bivoli? Nu boi, bivoli. Am auzit ca unii crescde astia, nu prea stiam.

    Andreea, eu caut poza cu ginsacii hraniti din mina. Da, veneau dupa mine dupa ce-au terminat, mai voiau.

    Cel mai mult mi-e frica de tintari. Apoi – de oameni.

  134. Junghiul

    Bivoli.
    Borșul ar fi un soi de ciorbă de văcuță?
    Oțetul și lămâia, pentru acrit. Noi borș îi spunem la mazăre. Apoi mai e borșul, zeama acră din tărâțe. De ceva vreme se găsește prin supermarketuri , la noi nu prea se folosește.

  135. cătălin

    Zeama acra de tarite se cheama bors acru. Tot bors i se mai spune si ciorbei acre (iar prin Moldova toate ciorbele sint acre). Varza dulce sau sarmalele facute cu foi de vita se acresc si ele cu bors acru.

    Cu cit e mai acra ciorba, cu atit e mai buna. 🙂

  136. Eva

    Rusul de rand:

  137. cătălin

    La multi ani! 🙂 Va plac aricii?

    Ati auzit de teoria ariciului? Nu ca as fi de acord cu ea, dar mi-am adus aminte.

    (mie nu-mi apar linkurile la youtube in admin. „Admin” spun la fereastra aia unde aveti in stinga un meniu negru).

  138. andreea

    nu, nu mai apar. de cîteva zile.
    înainte apăreau, uneori după cîteva minute.

  139. andreea

    ptiu! poate n-or fi toţi ruşii ca cei din compilaţia aia… adică, sper…

  140. cătălin

    Rusu’ cu melcii va place?

    Cum a fost duminica la voi, a plouat?

  141. Angela

    Plouă, e urât, rece, mă apasă cerul pe cap. Se duce dracului și vara, imediat vine toamna. O să fac oțet de cidru, dacă mi s-or face merele anul ăsta. Anul tecut n-am avut niciun măr, acu parcă sunt. Dac-or rezista să se facă mari și să se coacă. Și dacă o să mă mai pot mișca. Mă doare tot mai groaznic spatele. Mi s-a urât cu toate.

  142. Junghiul

    Cum o da Domnul!

  143. Junghiul

    De ce te doare spatele?

  144. Junghiul

    Ba să nu ți se urască , tocmai vine vara, ăștia sunt ultimii dinți de fier…

  145. Angela

    Osteoporoză, tasări, fisuri, naiba știe. Parcă m-ar secera de la mijloc. Și trebuie să funcționez. Oi strânge din dinți, poate-mi rup și proteza, la ce baftă chioară am.

  146. junghiul

    „I’m no reformer; for I see more light
    Than darkness in the world; mine eyes are quick
    To catch the first dim radiance of the dawn,
    And slow to note the cloud that threatens storm.
    The fragrance and the beauty of the rose
    Delight me so, slight thought I give its thorn;
    And the sweet music of the lark’s clear song
    Stays longer with me than the night hawk’s cry.
    And e’en in this great throe of pain called Life,
    I find a rapture linked with each despair,
    Well worth the price of Anguish. I detect
    More good than evil in humanity.
    Love lights more fires than hate extinguishes,
    And men grow better as the world grows old”
    O să-ți trimit un îngeraș!

  147. cătălin

    Tasare am si io, na.

    O inflorit merii si la mine.

  148. cătălin

    Frumos optimismul, Junghiule, cine e autorul?

  149. junghiul

    Ella Wheeler Wilcox

  150. cătălin

    Habar n-aveam de ea. 😦

    If I had a dog … but I don’t and I won’t …

    Mai multe pe aici:

    http://www.natjohnson.co.uk/

    Ca sa scap de tasarea coloanei m-am apucat de sarit coarda. Pe bune.

  151. Angela

    Până vine îngerașul, o să încerc să-l visez. Parcă mi-a mai trecut durerea.

  152. cătălin

    Poate-i de la vreme, si miine va fi soare …

  153. Angela

    De la vreme, de la vremuri. Mâine n-o să prea dau pe aici, vine prietena mea de departe, să stea la mine două săptămâni. Merg s-o iau de la aeroport, apoi o să povestim și o să tot povestim. Are și mai multe belele decât mine, așa că o să mă străduiesc să-i fiu de folos.Și ea mie. Voi să fiți cuminți!

  154. afara ploua am facut rahat cu gasca si osteoporoza un cane se da cu barca foarte interesant mai poftiti pe la noi

  155. Moş Pleksiglasu

    si maine va fi soare peste cadavre morminte si moaste

  156. Moş Pleksiglasu

    ÎNDOIELI LUGUBRE

    de Daniel Aurelian Rădulescu

    Aștept diabolic să se-ntâmple ceva grav,
    ca pe un cutremur la înaltă scară, să pot să fiu și eu; firav
    să renasc din cenușă, iar ordinea -ce-i strâmbă- existentă
    să se prăvale-n praf, să guste -meritându-și oh, dementă-
    tot greul ce-o s-o apese, ce l-a-nălțat pe-ascunse
    din răuri de sudoare, din pierderi, furturi, cranii tunse
    pe dinăuntru… să înceapă startul fără de pistol la tâmplă,
    s-alerge toți egali pe banda lor cu-arbitrii ce văd tot ce se întâmplă…
    … Stupid, matusalemic mi-este gândul, făr’ de vamă, întortochiat,
    neștiind că haosul e ”lose control” de masochist, destramă, se crezând nevinovat
    și binele și răul… sau poate nu, căci s-ar părea că nimeni nu-i în drept să știe
    d-explozie, cutremur, lumină, întuneric… Nu-i un simplu magic… scos din pălărie!?!..

  157. cătălin

    Numai bine prietenei tale, Angela!

  158. Moş Pleksiglasu

    „Indragi-i-ar ciorile si spanzuratorile”(Mihai Eminescu) pe ai de-mi sterg mie comentarile

  159. cătălin

    Preferi sa-ti inlocuiesc semnele de punctuatie cu „sug pula” si sa te insult in toate felurile, cum a facut cea despre care spuneai mai ieri ca are un blog normal?

    Nu-ti fa iluzii, am si eu limite. Da, imi pare rau de tine, stiu ca poti discuta si tu normal, dar daca nu vrei, asta e.

  160. Moş Pleksiglasu

    Zîîîîîîîîîîîîîîîîîît! Hodâââââââââââââââââââââr! Cîîîîîîîîîîîîîîîîţâââââââââââââââââââââs! Asta te fute pe tine grija ca ce face aia? Aia a scris vreo doua carti pare-mi-se, si-a facut singura o piesa despre futai ca asta-i place cel mai mult si a si jucat-o, are nerv in ea, injura copios, blastama ca o tiganca, uneori foarte foarte rar mai are si umor, atata doar ca se crede Caragiale. Si mai grotesc, crede ca nimeni altul nu mai are dreptul sa se creada Caragiale. Dar tu cotarla, juvina, psihopatule, milogule, mincinosule, fricosule, lingaule, tentativule, ce altceva mai stii in afara de a sterge ce scriu altii si a pune poze cu animale? Ha? Asta-i NORMALUL tau? Ma fut in normalul tau. Si daca-ti mai amintesti rahat mincinos ce esti am stiut si am spus de la inceput ce va face. Ce ma bucura foarte mult e ca a fost pentru scurta vreme normala, si asta nu-i putin lucru. Dar tu smiorcaitule cand ai avut macar o milisecunda de normalitate?

  161. Moş Pleksiglasu

    Toate muierile, mai ales cele cu blog sau care scriu pe bloguri, adora sa fie linse si pupate in fund. Dar nu recunosc asta in ruptul capului. Si ferit-a sfantul sa zici cumva ca macar 0,0000 1% nu-i in regula cu ele ca ti-ai dat foc la valiza. Stiind eu deci asta, am cheia succesului la muierile cu blog la degetul cel mic. Dar mi-e o greata teribila sa folosesc calea facila. Tot caut una care sa fie altfel, care sa raspunda la altfel de stimuli. Cat pe ce era s-o gasesc dar am marit doza de zgandareala stiind aproape 99,99% ce va face. Am mizat totusi pe procentul infim sperand sa castig lozul cel mare. N-a fost sa fie. Noroc bun. Mie tot imi place la ea ce-mi place.

  162. cătălin

    Andreea, m-am saturat de jigniri, certuri si obsesii. Am incercat sa nu raspund, am sperat, se pare ca totul e in zadar. Mosul isi bate joc, asta e, daca nu era clar de mai demult, a devenit clar acum. Imi pare rau, aici nu e locul pentru refulari. Daca spune ceva care merita spus, ii poti scoate mesajele, daca nu, te rog lasa-le acolo, in cosul de gunoi. Mi-i ciuda ca trebuie sa ma port in halul asta, dar nu se poate.

    Mosule: mai ai o sansa. Ultima. Continui cu mizeriile? Vei ajunge in spam si nimeni n-o sa-ti mai vada comentariile. Gindeste-te, sa nu-ti para rau si sa plingi. Pina acum ai tinut mortis sa le dai dreptate in totalitate celor care te-au facut psihopat.

  163. cătălin

    Ti-am spus, ai sansa sa arati si altceva, inca nu ti-am inchis usa definitiv, sper sa n-o fac. Da, ai sa injuri si ai sa-mi spui ca-s ipocrit, nu ma afecteaza cu nimic. Mai citeste o data, Mosule, si mai gindeste-te.

    „Moșule, parcă te văd în ograda prăfuită, cu genunchii juliți și lacrimi amare curgînd și lăsîndu-ți dîre cenușii pe obraji.

    Costeluș e plost și lău! Costeluș e plost și lău!! Nu vleau să mă joc cu Costeluș!!

    fii serios, toți sîntem proști și răi, cîteodată sau deseori… mai bine am povesti despre idei, nu despre oameni.”

  164. Angela

    Bine, moșule, am priceput. Îți mulțumim că ne-ai pus oglinda în față și ne-am văzut în toată nimicnicia și nemernicia noastră. Și că ne-ai dezvăluit ticăloșia psihopată și miloagă a lui Cătălin. Dacă, nemaisuportându-l pe scelerat, și nemaisuportând propria noastră ticăloșie, ne vom spânzura, vom ruga pe cineva să-ți aducă asta la cunoștință. E singura bucurie pe care noi ți-o putem oferi. Mă tem că n-o s-o facem, așa că vei rămâne pe veci nebucurat și nefericit. Vai de sufletul tău. Scolopendră?

  165. andreea

    iar îmi vine să nu mai zic nimic, pentru că am observat că nu pot fi obiectivă. nu pot şi pace. am încercat. de fiecare dată cînd îmi dau cu părerea mi se pare că judec corect, adică măcar încerc, cu toate puterile mele neuronale, şi apoi privind în urmă, văd cît de viciate de afectivitate sînt bietele mele judecăţi.

    m-am săturat şi eu. lăsaţi-l să vorbească! Moşu se chinuie, chiar nu vedeţi? de pildă, acum suferă pentru că l-a dezamăgit Lorena Lupu. care, fie vorba între noi, pare scoasă din minţi de-a binelea.

    măi Moşule, ia îndreaptă-ţi tu tirul către mine, te rog frumos. io suport mai bine, lasă-l pe Cătălin, că e trist, las-o pe Ana, că o fi sătulă de săgeţi trase peste bloguri, zi-mi-le mie, că eu recunosc tot: recunosc că-s piţipoancă şi ador să fiu pupată în fund, zi-mi că-s tîmpită că-l ţin pe Cătălin în braţe – o să mă turtească, că bate suta, aşa am înţeles – zi-mi de strămoşi, că era mai bine să-i fi păpat ciuma, zi-mi mie că-s psihopată, că un pic sînt, nici n-ai greşi prea tare, şi tot ce mai vrei tu.
    da’ lasă-i pe ăi sensibili şi degrabă ştergători de comentarii în pace. gata. le-ai spus tot ce era de spus. au înţeles.


    a, şi apropo, poezia aia de la 12 fără zece e proastă rău. parcă ar fi scrisă de Păunescu, beat fiind, nedescurcîndu-se cu rimele şi cerînd ajutor unui elev silitor din clasa a treia.

  166. Bună ziua, tuturoarelor si tuturorilor!
    Andreea,
    Ai chef de pus sare pe rana ciocolatei? Și mie îmi plac conflictele bine drese din sare, în schimbul diabetului ce se poate instala din cauza dulcegăriilor adresate de „unii”, creatoarei de opere nemuritoare, bartoniene.
    Iată! (love)ște cu critica antipăunescianbahică pe elevul de clasa a treia care sunt:

    Oooo! ce veste minunată
    „Lăsați cititorii să vină la mine!”
    Tot scrie un blogger pe nume Isus
    Dorind să ne spună ce este mai bine
    În schimb blogosfera îl crede un dus
    Ce lumea privește de jos, nu de sus.
    Ori asta-i o modă acum perimată
    Acu se gândește că viața-i concurs
    Povestea ce-ncepe cu “a fost o dată”
    E doar o prostie din timpul apus
    In care prostimea era controlată
    Cu frica: „Ce-o spune acela de sus?”
    Acuma deviza e “clipa trăiește!”
    Si-n limba cea nouă e “live and let die!”
    Ne-ai tot amețit cu indemnul “iubește!”
    Ne îmbârligai că ajungem în rai.
    Tu când vei pricepe că nu te mai vrem,
    Că ne plictisești și că nu ne distrezi?
    Că viața e scurtă și vrem să avem
    Bani multi și o viată ce tu nici visezi
    Vrem sex, nu iubire, căci timpul tot trece
    Ce-a fost nu ne pasă, ce-o fi vom vedea
    Mai lasă-ne dracu, gândește la rece!
    Tu nu vezi că Dracul chiar știe ce vrea?
    Căpos ești mai frate! tot crezi în ceva
    Ei bine ascultă propunerea mea!
    Curând te voi face să fii cineva
    Cu alții ca mine te-oi crucifica.
    Te vom bate în cuie și “rege” te-om face
    De sus tu privi-vei cum noi ne distrăm
    Cu ouă roșite, cu drob, cozonace
    Cu mici și cu bere, cu vin ne-mbătăm
    Și toate acestea, să nu te uităm
    Că mult ai ținut bietul Drac sechestrat
    Și ne-ai chinuit tot frumos să cântăm
    Adio deci muzicii cea de rahat!
    Ce sufletul cică voia să-l desfete
    Acum avem liber la cluburi, manele,
    Centuri, Dorobanți-uri, la Bingo bilete
    Cruduțe și Biance, mă rog, toate cele.


    De ce nu vezi oare ce bine ne este?
    Insiști ca nebunul, tot scrii pe un blog
    Sperând că deodată veni-va o veste
    Iar lumea aceasta renunță la drog.

  167. andreea

    ce-s ălea cozonace?

  168. cătălin

    Mosul se chinuie sa strice atmosfera, da, se vede cit se poate de clar. Si, drept sa spun, mi se face si putina frica cind ii vad ura fata de unele persoane cu care nu ma interactioneaza de vreo doi ani, asa. Sa tii atita ura in tine fata de o Ana care scrie niste texte pe un blog micut e cam … infricosator. Nu vreau sa iau parte la chestia asta in nici un fel. Mai incercam, mai incercam, dar totul are o limita …

    Ei, cum sa te turtesc, se poate? 😀

  169. cătălin

    Andreea, poti da edit la comentariul asta sa vezi cum sa faci sa-ti apara linkurile de la youtube si in fereastra de admin.

    Ce faza, profesorul de religie este angajat numai cu acordul bisericii, asa cum sta bine intr-un stat modern, fundamentalist. Ce cacat contract de munca? Ori pupi poala popii, ori te duci dracului, Doamne iarta-ma.

  170. andreea

    aha, am priceput, mersi.

  171. Andreea,
    Crezi că eu știu ce-s alea cozonace? Habar nu am. Mi s-a părut un substantiv cunoscut și am crezut că e neutru, având acest plural foarte feminin și negăsind altă rimă, am riscat. Și cinstit vorbind ți-am ușurat și ție posibilitatea de a mă certa cu o întrebare :).
    Sper totuși că ai înțeles ce voiam să spun, dându-mă poet, cu versurile mele

  172. Junghiul

    Când gătești gâscă pe varză, cred eu că e important să frigi parțial , în prealabil bucățile de carne , ținând cont că picioarele și pieptul de gâscă au timpi diferiți de coacere.Apoi le pui într-un vas de lut cu varza călită de jumătate. E important să nu lași carnea deasupra, brezarea nu dă rezultate bune, carnea devine tare, se usucă. De fapt la tipul ăsta de carne dau rezultate frigerea sau poșarea. Există și varianta de a poșa bucățile de carne iar apoi le rumenești ușor, varza călită pregătind-o separat. Dacă folosești la varza călită partea grasă din supa de pe gâscă, varza își va păstra savoarea. Apoi , când e gata, pui bucățile de carne deasupra. Mere cu mămăligă, ardei iute.
    Cine e Lorena ? Lupu?

  173. Junghiul

    Ну, погоди!

  174. andreea

    în loc de prealabil, putem să le frigem în tigaie?

    Lorena Lupu este o doamnă actriţă, scriitoare şi blogheriţă, foarte temperamentală.

  175. junghiul

    Despre restul, nu comentez. În schimb, poftiți aici

  176. junghiul

    mda, am fost prealalabil…

  177. junghiul

    rahat, cacamaca
    data viitoare o să gătesc rață
    maca

  178. andreea

    şi eu sînt prea-lala-bilă, în ultima vreme. cînt prea mult, adică…

  179. andreea

    vezi, te-a atins şi pe tine, Moşu’, … aşa le place unora, să rănească, te pui cu plăcerea omului…

    Sweet dreams are made of this
    Who am I to disagree?
    Travel the world and the seven seas
    Everybody’s looking for something
    Some of them want to use you
    Some of them want to get used by you
    Some of them want to abuse you
    Some of them want to be abused…

    la, la, laaaaaaa…

  180. junghiul

    Yeah,

    Oh baby don’t hurt me
    Don’t hurt me no more

    Whoa whoa whoa,oooh oooh
    Whoa whoa whoa, oooh oooh

  181. junghiul

    nu ți se face pielea de găină ?goosebumps care va să zică…

  182. cătălin

    Ce limba vorbesti tu, Junghiule? Brezare? Posare? Ce-s alea?

  183. junghiul

    m-am trezit eu , cal breaz… cacamaca

  184. junghiul

    mi-i dor de Radu

  185. junghiul

    mă duc să mă culc
    mai un pic și mă trezesc

  186. cătălin

    Si mie mi-i dor de Radu, si ma doare ca a plecat dintr-un motiv inventat. 😦

    La cit te scoli dimineata, Junghiule?

  187. andreea

    ia, în loc de lullaby…

  188. junghiul

    nu mai gătesc nimic!
    poftiți Larks Tongues In Aspic

  189. junghiul

    mulțumesc , Andreea
    apreciez!

  190. andreea

    mie nu mi-e dor deloc. ce e ăla dor?! ha!

    fărst ai uas ăfreeeid, ai uăz petrifaaid!!!
    chept finching ai cud nevăr liv uidautiu bai mai saaaaaid!!!!

    ai uil sărvaaaaaaiv!
    ui uil sărvaaaaaaiv!!

  191. junghiul

    șșșșșșșșșșșș
    nu trezești copiii?

  192. andreea

    copiii dooooorm duuuuşi…

  193. andreea

    gata. am cîntat destul. noapte bună.

  194. Junghiul

    Noapte bună!

  195. Junghiul

    pe la 5

  196. andreea

    nu este un motiv inventat.
    problema e că nu poţi tu să-l înţelegi.

  197. Radu P.

    Costelus, stiu ca e inutil sa iti explic, dar mai incerc, o ultima data.
    Un om fara principii, carevasazica ca nu le are, eu le am si nu pot trece peste ele.
    Atata timp cat cineva se exprima coerent si nu incalca niste legi, dupa parerea mea, are tot dreptul sa se exprime liber, indiferent ca tie iti este antipatic, indiferent ca el se numeste acum Plexiglass sau s-a numit intr-un alt context Costelus.
    Asta nu e un motiv inventat, este un principiu pentru care au luptat si au murit multi oameni.
    Tu ai motive inventate si subiective atunci cand bannezi fara rost si dupa bunul tau plac.
    A comenta in continuare aici, ar insemna sa girez o stare de fapt anormala, chestie care imi repugna.
    Cand am inceput s-o numesc pe Nora PROASTA, sa stii ca am avut motivele mele foarte serioase si justificate, n-am facut-o nici ca s-o jignesc si nici din vreun impuls subiectiv.
    Acum are inca odata dovada ca am avut dreptate, oricat s-au chinuit sa te banneze, au renuntat invinsi, chestie pe care le-am spus-o de la bun inceput.

    Atata timp cat nu vezi realitatea si esti in continuare sub impusul judecatilor subiective, inclin sa cred ca si tu esti PROST.
    Nu e nevoie sa-mi raspunzi, ca nu vreau sa incep un dialog.
    N-avem ce dialoga, aici e ori alba, ori neagra.

    Junghi, Andreea, Angela, Gelu, Eva si cine-o mai fi, eu va citesc in continuare.

  198. andreea

    da… şi eu am argumentat şi am tot argumentat… de mă dor degetele…

    îi mai amintesc lui Cătălin următoarele, că poate a mai pierdut din şirul evenimentelor:

    1. de pe Pandora s-a plecat din cauza cenzurii, de un tip sau altul. nu s-a plecat din cauza lui Cosa, dovadă fiind că el A ÎNCERCAT PRIMUL SĂ FACĂ BLOGUL-URMAŞ. deci, nu s-a fugit de el, ci ÎMPREUNĂ CU EL. iaca poznă! da, în momentul ăla, Nora scria acolo şi era liberă s-o facă, dar se adunaseră bannări, dispariţii de comentarii, tot felul de strîmbe şi interdicţii.

    2. dacă nu erai tu bannat, probabil eram toţi şi acum pe Pistol. şi asta parcă ai uitat. mai certîndu-ne, mai supărîndu-ne, mai afurisindu-ne. dar bomboana pe colivă nu au pus-o sudălmile, ci faptul că ai fost INTERZIS. tu însuţi. ca să vezi! da, eu am plecat şi de urîtul lui Cosa, dar, drăguţule, dacă nu erai tu şi punerea ta la stîlpul infamiei, nu plecam. că n-aveam unde… că n-aveam energie, dar nu plecam. nici eu, şi bănuiesc că nici Radu şi nici Angela.

    3. deci, ia aminte: ţie ţi-e frică să nu plece lumea de frica gurilor spurcate, dar – altă surpriză – lumea poate să plece şi dacă o gură – spurcată sau nu – e lipită cu leucoplast.

    4. mai aminteşte-ţi şi că Radu s-a oferit să tacă şi să n-o mai zgîndăre pe Nora niciodată, dacă îţi dă drumul. şi doar nu e tăticul tău să se sacrifice sau să-ţi sară în apărare. în cazul de acum, el e coerent cu el însuşi, în continuare. tu nu eşti. ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.

    5. sper că şi eu sînt cît de cît coerentă, pentru că nu m-am topit niciodată după bannările periodice ale Norei. oricine ar fi fost în debara: tu, Gelu sau Danny, sau Moşu’. şi cred că nici lui Radu nu-i plăceau îndebarările astea, de multe ori arbitrare. dar, era blogul Norei. trebuia să facem cum vrea ea, aşa cum ai aflat şi tu, foaaaaaarte tîrziu. şi eu am crezut c-o să fie puţin altfel aici.

  199. Angela

    Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, si ceea ce s-a intamplat se va mai petrece, caci nu este nimic nou sub soare.

  200. cătălin

    1.Andreea, n-am uitat nimic. Dar uite, iti aduc aminte ca ai spus si tu pe Pandora ca dintotdeauna ai fost de acord cu cenzura, ca nu poti lasa toate dejectiile. Da, pot gasi daca vrei exact locul in care ai spus-o, desi imi va lua ceva timp, dar sint 100% sigur ca tu ai zis ce ai zis.

    2.N-am stiut ca era blogul Norei, totdeauna am crezut ca e un blog colectiv. Ca tot am ajuns la asta, eliberarile „din cusca” pentru a provoca si a spune dupa „vedeti? Nu m-ati crezut ca ala e psihopat!” au fost de tot rahatul, dar nimeni n-a spus nimic. Poate n-ar mai fi adunat unii atita venin.

    3.Eu zic ca aici e altfel. Cu totul altfel. Am inghitit multe injuraturi, urari ca ar fi fost bine ca stramosii mei sa fi murit de ciuma, in numele unui principiu. Nici macar n-am raspuns la ele.

    4.Toate marile ziare din lume au trecut prin asta. La inceput, cind a aparut posibilitatea de a comenta, nu s-a moderat nimic, dar – vai – paginile au inceput sa se umple de dejectii. Si apoi toate au inceput sa modereze, toate. Nu se mai admit atacuri personale, amenintari, injuraturi. Or fi ei chiar atit de ipocriti, sau nu se poate altfel?

    5.Nu e nimic alb sau negru, totul e gri. Pina una alta Mosul nu e bannat, nu i s-a inchis usa, eu inca mai sper. Ce sa fac? Sa-l las sa ureze cancer si diabete? In cazul asta plec eu (si, apropo, terminati cu ipocrizia, daca cineva va spune voua asa ceva, nu il lasati sa termine fraza). Sa-l las s-o faca pe Ana in toate felurile? Iarasi nu pot, unii vor interpreta – pe buna dreptate – ca sint de acord cu asta. Incerc si eu sa gasesc o cale de mijloc, sa impac si capra si varza, daca s-o putea.

    6.Radule, eu sint bannat pe pistol. Daca te referi la incercarea lor de a nu ma lasa sa citesc, afla ca ar fi putut s-o faca, numai ca era nevoie de mult mai multa munca, nu doar sa bannezi o versiune de browser sau IP-uri. Mai e si chestiunea victimelor colaterale, ca mai afectezi si pe altii cu asa minuni.

  201. andreea

    da, am zis că-mi vine să şterg porcăriile. nu să opresc un om, cu totul.

    am putea, de pildă, să înlocuim cu steluţe înfamul organ. să zicem „sugi ****”. sau să înlocuim cu „sugi o acadea”… 🙂
    îmi amintesc de un episod de spurcare sinistră între Danny şi Seva, cînd un admin mai sensibil a înlocuit toate cuvintele grele cu drăgălăşenii dulci de vară. aviz adminului respectiv…

    ia, poate merge metoda asta. mă ocup eu. dezamorsatoare de bombe cu ură mă fac. 🙂

  202. Angela

    Suntem iarăși fix unde-am fost. Până la urmă, Cătălin se va maturiza și înțelepți – sau nu – și va zbura din cuib și noi vom fi boșorogi și singuri și nu va fi nimeni să ne dea un pahar cu aaapăăă. Și vom molfăi principii între gingiile știrbe și ne vom aminti de toate zbuciumurile și vom zice, cu voci slabe și piuitoare „caca maca” și ne vom bate capul degeaba să ne amintim cine a zis-o primul și dacă ne-a folosit. Om vedea atunci.

  203. cătălin

    Ce ziceti, cautam regulile pentru comentarii de la New York Times sau alt ziar de renume si le aplicam aici? Ca sa nu ne mai apucam de reinventat roata.

    Da, si eu tin minte momentul acela cu Danny si Seva. 🙂

    Eu repet, Andreea, ca omul acela nu a fost oprit, niciodata n-a fost aruncat la gunoi. Da, uite, sint de acord cu editarea, poftim, editeaza-l. Fara jigniri aruncate peste gard (stii la ce ma refer) si fara mizerii. De fapt, eu nu pot sa-ti spun nimic, ai scos din moderare comentarii in care eram injurat de mama si tot nimic nu ti-am zis.

    La urma urmei scopul e sa avem un spatiu unde sa venim cu placere si sa ne simtim bine. Fara lupte, fara insulte, fara ura. Asta vreau si asta vrem.

  204. Angela

    Ce să editați?? Să distrugeți tot șarmul Moșului? Că de la el s-au iscat toate astea. Mie nu mi-e drag, cum nu mi-e dragă iarna. Dar nu mi-aș dori vară de Crăciun. Acuma plec la Cluj, mă-ntorc târziu. Să nu fugiți.

  205. cătălin

    http://publiceditor.blogs.nytimes.com/2012/10/15/questions-and-answers-on-how-the-times-handles-online-comments-from-readers/

    The reason for the time delay is that we believe in moderating by hand. The rewards of this approach are in the quality of our discussions, in which we take great pride, not least because we feel we offer a safe space where people of all political persuasions can make their case without fear of a barrage of childish insults or insubstantial or off-color remarks.
    […]
    We see these comments as an extension of our journalism. We value the input of a majority of our commenters and are not willing to have their words devalued by running them alongside personal attacks, innuendo and obscenity. Our bet is that when you visit NYTimes.com, you’re looking for urbane and literate content, and our comments sections seek to live by that same standard.

    http://www.nytimes.com/content/help/site/usercontent/usercontent.html

    Cititi astea mai intii, si mai vorbim dupa.

    Si Radule, un singur lucru mai vreau sa spun: cind oi zice eu ca „puteti veni si 10.000, ca nu-mi pasa”, atunci sa trasezi paralele.

  206. cătălin

    A, si apropo de pisat, imi inchipui ca multi au condamnat-o pe cea cu tricoul, zicind ca-i o increzuta care habar n-are pe ce lume traieste. E, nu-i chiar asa:

    http://www.striblea.ro/de-vorba-cu-fata-care-se-pisa-pe-el-de-vot/

    (de la cineva de pe Facebook am aflat de articol, ieri)

    Drum bun si iute, Angela!

  207. andreea

    ba nu. o luptă mică nu strică nimănui. ca să nu ne pierdem antrenamentul, că cine ştie pe ce bloguri ne mai aruncă viaţa asta zbuciumată…

    cel mai bine ar fi să editez creativ, cam aşa cît să nu se enerveze nimeni, dar şi pentru asta trebuie chef, timp şi inspiraţie.

    mai bine să facem aşa: cîte două săptămîni, să zicem, blogul să fie sub administraţia unuia dintre noi care se va numi responsabil de blog. inclusiv Radu. ca să vadă şi el cum e să şezi pe tron. după o rotaţie completă, studiem rezultatele. sau poate nu avem ce studia, poate dispar şi problemele…

  208. cătălin

    Lasa, Andreea, ca ai inteles tu despre ce fel de lupte vorbeam eu.

    Si da, nu-i chiar asa de usor sa poti lua decizii, si sa stii ca daca iei decizia 1 ii superi pe A si B, iar daca iei decizia 2 ii superi pe C si D, cind tu nu vrei sa superi pe nimeni.

  209. andreea

    🙂 auzi, Cătălin, da’ noi nu sîntem ziar, aici. ce-ţi veni! 🙂 mai degrabă sîntem cerc de psihoterapie. aşa că trebuie revizuite regulile alea.

  210. andreea

    mie-mi spui… că-mi vine să vă dau cap în cap pe amîndoi. pe amîntrei, de fapt.

  211. cătălin

    Nu sintem ziar, dar vrem sa putem discuta ca oamenii. Si zic eu ca aia de la ziar si-au tot batut capetele si-au intors problema pe toate partile, si, daca ar fi existat alta solutie, ar fi adoptat-o.

    Mai zic ceva. Cind a venit Ana pe Pandora’s era cu „jos cenzura de orice fel!” Asa ca pagina ei s-a umplut de dejectii, apoi si de amenintari, iar in cele din urma Ana a ajuns sa cenzureze si sa ceara bannari. Acum pe blogul ei toate comentariile intra in moderare. Haideti sa nu redescoperim roata – exista limite in comunicare, limite de bun simt pe care le intilnim la tot pasul in viata noastra. Si, oricita deschidere si toleranta ar avea cineva, cuvintele pot rani bine de tot, nimeni nu e imun. Nimeni!

  212. andreea

    nu mă-nţelegi… nu mă-nţelegi deloc… şi mai şi plouă cu bulbuci… cum să ies eu acum afară?! nimeni nu mă-nţelege…

  213. cătălin

    Nimeni nu ma intelegeeee, hîmmm hmmm. Ploaia de vara e frumoasa, ca un duş …

    Hai sa vedem care ar fi regulile tale, Andreea. Dar, nu uita, reguli pe care sa le aplici tot timpul. Asadar, gindeste-te ca esti la o terasa cu o anume persoana, bei o cafea. Tocmai atunci trece Ana pe acolo. Prietenul tau incepe sa-i ureze „de bine”, nu mai detaliez ca stii despre ce vorbesc. Ce faci? Zimbesti cind unuia, cind altuia, si, dupa ce se termina episodul, continui sa bei cafeaua cu el, ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic?

    Si ca tot spunea Radu de legi, da, sint legi. Daca cineva, Radule, ii trimite cuiva din familia ta vreo 3-4 scrisori cu urari de cancer, te duci la Politie, nu incepi sa filozofezi despre dreptul la exprimare pentru care unii au murit.

  214. cătălin

    Stiu, o sa zica unii ca aici e mediu virtual si nu conteaza. Fals.

    Cei care lucreaza la resurse umane se uita constant pe facebook sau alte site-uri de social media, si foarte multi se trezesc ca nu primesc vreun job pentru ca acum 4 ani s-au injurat cu altii pe facebook. Da, mediul online pastreaza al naibii de bine si de usor toate datele! Aici, pe bloguletul asta, oamenii se pot loga cu cont de twitter sau facebook, cu nume reale adica. Nu-i chiar asa, ca personajul meu l-a injurat pe personajul tau, dar noi sintem de fapt prieteni. Unii oameni sint arestati pentru comentarii sarcastice pe facebook, scoase din context.

    http://www.businessinsider.com/justin-carters-facebook-comment-scandal-2014-2

  215. cătălin

    „A comenta in continuare aici, ar insemna sa girez o stare de fapt anormala, chestie care imi repugna.”

    Hai sa luam si reversul medaliei, sa vezi ca problema e muuult mai complicata si nu poate fi doar alba-neagra. Sa spunem ca distinsul Mos o jigneste pe Ana in toate felurile si o ameninta aici. Eu ma fac ca nu vad. Scriind in continuare, as gira o stare de fapt anormala? Pai cam da.

    Vezi ca n-ai luat in calcul si cealalta latura a problemei?

    Si pentru ca tot vad analogii cu alt blog: daca as fi hartuit-o sau amenintat-o pe Nora, da, cred ca avea dreptul sa se apere. Numai ca n-a fost nimic, ea m-a bannat dintr-un capriciu, pentru ca putea. Si nici n-a vrut sa-si reconsidere decizia, in ciuda nemultumirii aproape generale. Eu zic ca diferentele fata de situatia de pe blogul asta sint mari. Oricum, as prefera sa veniti cu solutii.

    Si vreau sa fie blogul nostru, unde un grup de oameni se aduna si discuta cu placere. Nu blogul meu unde sa ma dau cu curu’ de pamint ca stiu eu ce-i mai bine.

  216. andreea

    din punctul ei de vedere, ai hărţuit-o.

  217. Junghiul

    Cătălin vrea să spună că
    „Dulce bellum inexpertis”
    Eu unul am depus armele.
    Astăzi voi face” pasta chi vruoculli arriminati”
    Apoi m-aș pregăti pentru un coq au vin. Cum pălăria mea să castrez cocoșul?
    Clapon nu găsesc, e plină lumea de cocoși…

  218. andreea

    deci, MOOOOR!! Cătălin, io zic că omul, cînd se manifestă în scris, e sensibil diferit de omul care se manifestă în real. nu mă refer la crearea de personaje, ci pur şi simplu la faptul că unii sînt tentaţi să forţeze limitele. eu sînt convinsă că dacă m-aş întîlni vreodată cu Cosa, nu ne-am lua la bătaie şi nici nu ne-am insulta. poate ne-am uita urît unul la altul, cam atît. la fel, Ana şi Moşu. bineînţeles că există mult din noi în comentariile şi poveştile noastre, dar ne mai fură şi penelul şi peisajul şi plăcerea cuvintelor oprite. sînt nişte alter ego care altfel stau cuminţi sub cămăşi.

    ce vrei să-ţi spun? că eu visez des că lovesc pe cineva cu o ţeavă metalică pînă ţîşneşte sînge?! e un vis recurent. personajele lovite variază, dar mînia mea din vis e tot aia. că mă şi-ngrozesc cînd mă trezesc. sau că ştiu să dau palme serioase, în realitate? sau că am texte erotico-porcoase pe care le ţin bine ascunse şi în veci n-o să fac ce am scris acolo?! e foarte posibil ca un psihiatru să mă considere potenţial periculoasă. mai periculoasă decît unul care înjură pe bloguri.

    o să zici că visele şi scrierile mele nu afectează pe nimeni. probabil. dar cam asta e singura diferenţă. unii se ascund, cînd se întîmplă să se simtă altfel, iar alţii se exhibă. o fi şi asta o nevoie… e cam trist să nu ştie nimeni pe lume că poţi fi şi altfel.

    mă doare capul, m-aţi terminat şi azi. mă duc afară, că s-a făcut soare şi trebuie să-i cumpăr Sabinei rochiţă de bal. 🙂

  219. cătălin

    Din punctul ei de vedere, da, din punctul meu am hartuit-o la fel de mult cit a hartuit-o B. Obama. Ca asta e diferenta, una e sa fii hartuit cu adevarat, si alta e sa ti se para ca oricine de pe strada te hartuieste.

    Da, sigur ca unele lucruri sint diferite, dar cred ca exista limite. Sa nu-mi spui ca nu te-a afectat deloc urarea de „la multi ani de citostatice!” Ca pe mine m-a afectat, da, m-am gindit de multe ori la asta, ca exista oameni care se bucura de boala altora, ca unii mor pentru ca „merita”. De ce trebuie sa trec prin asta? Libertatea ta se termina cind incalci libertatea altuia.

    Si, pentru a mia oara, Mosul poate fi si altfel aici, daca vrea, daca are ceva altfel. Numai fara ura aceea cu care nu stiu ce sa fac. E asa de greu? De ce nu poate avea si o comunitate virtuala regulile ei, reguli pe care le vad peste tot la alte comunitati virtuale?

    Junghiule, nu e „dulce bellum inexpertis”. Eu stiu ce gindesc, stiu prea bine ce a urat Mosul altora, stiu ce otrava e, si da, ma afecteaza.

  220. cătălin

    o să zici că visele şi scrierile mele nu afectează pe nimeni. probabil. dar cam asta e singura diferenţă.

    Pai e esentiala diferenta asta.

    A fost un episod pe pistol cind, vreo 3-4 zile, mai multi oameni s-au injurat. Rau de tot, sute de injuraturi. Restul taceau. Nimeni nu mai glumea, nu mai punea muzica, nu mai discuta. De ce, fratilor? Ca doar nu va deranjeaza injuraturile? Sau nu-i chiar asa.

  221. cătălin

    Si, Andreea, ca sa fim pe aceeasi linie, tu, cindva, pe pistol, la un text de-al tau, i-ai sters comentariile lui Cosa. Ai intrebat-o pe Nora daca poti face ce vrei la textele tale si l-ai ars. Vezi ca nu-i chiar asa simplu?

    Ca s-o incheiem, ce zici, editezi tu comentariile? Aici. Toate. Ca regulile se aplica tuturor. Da, si mie. Nu trebuie sa fii inspirata sau sa ai chef, la o adica poti sterge. Vedem cum merge. Stii prea bine ce imi doresc, stii si tu ce iti doresti, si mai stii ca nu tragem in directii contrare. Ba deloc.

    Haideti s-o terminam, ca e o discutie de pomana, iscata din nimic. Va reamintesc ca Mosu’ e inca acolo, poate comenta. Da, i-am sters 3 comentarii cu jigniri la adresa unor persoane care nu vin aici.

  222. andreea

    da, măi, pentru că-s muiere impulsivă şi mă scotea din minţi. dar tu nu eşti.

  223. cătălin

    Nu, Andreea, toti sintem cam la fel, si cu bune, si cu rele. Toti avem puncte sensibile. Si e de bun simt ca, daca cineva spune ca il doare o anumita chestie, ceilalti s-o evite, nu sa spuna „nu-mi pasa, trebuie sa inghiti orice in numele unei false libertati de exprimare”. Sigur, conteaza si ce e chestia aia, daca are vreun temei sau e pur si simplu arbitrara.

    Ana mi-a spus ca a plecat de pe pistol din cauza unor oameni. Nu, nu era Nora pe lista. Nu discutam acum ce si de ce, dar nu e normal sa se ajunga aici, cineva pleaca doar pentru ca altcineva trebuie sa improaste liber cu venin. Si intotdeauna, cind se ajunge acolo, atmosfera se strica, totul devine un cimp de lupta, nimeni nu ramine zen.

    Asa, daca mai era nevoie sa spun, tin la Ana si m-as simti ca un rahat sa-si verse ala aici obsesiile lui veninoase. Poate ca sint subiectiv, desi as reactiona si daca ar fi vorba de o alta persoana, dar intreb: e chiar asa de mult ceea ce vreau?

  224. cătălin

    Eu tacui, tu tacusi, el tacu si trecu. La fel si viata …

    Hai sa mai schimbam poate atmosfera.

    (de aici: http://mimbeau.tumblr.com/post/77817770155/the-boy-with-flowers-france-1958-christian)

  225. andreea

    Cătălin, nu cumva l-ai mătrăşit tu pe Moş? că nu-l văd nicăieri. am deschis toate cutiile, m-am uitat peste tot, pe sub toate paturile. chiar aşa, să fi dispărut în ceaţă?…

  226. Angela

    Moșul se manifestă prin puseuri. Între ele e acalmie.

  227. cătălin

    Mătrăşite-aş eu pe tine ca vorbesti prostii! 😀

    Nu are nici macar vizualizari din tara respectiva. Nici azi, nici ieri.

    Edit: uite, am si testat. N-a venit el deloc, asta e.

  228. andreea

    Mătrăşi-te-aş.

    cine s-a fript cu Pistol, sufla si-n Ciocolata.

  229. cătălin

    Auu, doamna profesoara, am copiat de mai sus ca n-aveam diacritice si-am uitat de cratime.

    Daa, ciocolata poate fi fierbinte. 😀 Totusi, tre’ sa recunosti ca n-am mintit, nici pe pistol, nici aici. Sigur, poti spune si ca nu m-ai prins inca. 🙂

    Chiar, va place ciocolata? Aia cu cacao.

  230. cătălin

    „Ca şi cum ai vedea munţii plângând,
    ca şi cum ai ceti în deşerturi un gând,
    ca şi cum ai fi mort şi totuşi alergând,
    ca şi cum ieri ar fi în curând,

    astfel stau palid şi trist, fumegând.”

    (Nichita)

  231. andreea

    aaaa, da’ nu-mi place deloc. cum aşa?!

    vine şi bagă zîzanie în noi, cu urmări cumplite pentru blog: unul pleacă zicînd că-i pare relativ bine că ne-a cunoscut, altul suspină, doi bocesc prin colţuri, eu mă droghez cu argumente împăciuitoare, Junghiul e redus la dimensiunea de bucătar…
    şi pe urmă dispare?!

    bine. dacă aşa vreţi voi…
    eu am treabă. vin de la cîntat. şi mă duc la citit. am găsit cartea asta şi pare promiţătoare:

    http://www.polirom.ro/catalog/carte/sexagenara-si-tinarul-1566/

  232. junghiul

    junghiul se bucură că începe Discuția secretă

  233. cătălin

    Daca ne-am lasat zîzănaţi … Oricum, sintem foarte foarte putini. Edle, Morri, sau Jasmine n-au mai dat pe aici deloc. Mai e si rahatul ala numit facebook, multi stau lipiti de el, si atunci nu mai e timp de altceva …

    Stii cartea asta?
    https://archive.org/details/Cinghiz_Aitmatov-Cantecul_Stepei__Cantecul_Muntilo

    E publicata inainte de 89, de-aia e la liber. Am citit pe fuga prima povestire „Plopsorul meu cu basmaluta rosie”. Tare tare frumoasa. Ai sa plingi bine, da’ o sa-ti placa (daca n-o stii deja). Rau de tot.

    Noapte buna!

  234. cătălin

    Iote-l pe Junghi, criptic ca intodeauna. Ce-i discutia secreta?

    Cum faci sa dormi asa putin? Recuperezi la serviciu? 😀

    Niste imagini frumoase.

  235. cătălin

    Ia sa va stirnesc, macar putin.

    „Plopsorul meu cu basmaluta rosie” e o poveste de dragoste. El, un sofer de camion, se intilneste cu o ea (Asel). Dragoste la prima vedere, cu fluturi si ameteli, puternica si perfecta. Au un copil (Samat) si sint fericiti, dar, peste un timp, ii desparte viata. O intimplare stupida peste care el nu stie cum sa treaca, desi ar fi putut. Trist, se arunca in bratele alteia si o uita pe Asel. Se intilnesc accidental peste 4-5 ani. Asel e acum cu un om blajin si harnic (Baitemir), o dragoste frumoasa, dar domestica, asezata … fara arderea de altadata. Asel alege … Pare banala, dar e frumos scrisa.

    Curînd şedeam cu toţii în jurul samovarului. Eu şi Asel ne prefăceam că nu ne-am văzut niciodată. Ne străduiam să fim calmi şi pesemne din pricina asta mai mult tăceam. Samat se instalase pe genunchii lui Baitemir, se lipea de el şi îşi rotea capul :
    — U-uf, tăticule, mustăţile tale înţeapă mereu ! zicea el şi singur îşi vîra obrajii sub mustăţi.
    Nu-mi era deloc uşor să stau alături de băiatul meu, fără’ să îndrăznesc a-l numi astfel, şi să ascult cum el îi zice tată altui om. Nu-mi era uşor să ştiu că Asel, draga mea Asel, se află aici, lîngă mine, şi eu n-am dreptul să o privesc în ochi. Cum a nimerit ea aici ? S-a îndrăgostit şi sa măritat ? Ce puteam să ştiu, cînd ea n-a lăsat prin nimic să se vadă că mă cunoaşte, ca şi cum îi eram cu desăvîrşire străin ? E oare cu putinţă să mă urască într-atît ? Şi Baitemir ? Parcă el nu-şi dă seama cine sînt eu de fapt ? N-a observat asemănarea dintre mine şi Samat ?
    De ce nici măcar n-a pomenit de întîlnirea noastră din defileu cînd am remorcat maşina ? Sau, într-adevăr, a uitat ?
    Mi-a venit şi mai greu cînd ne-am culcat. Mi-au aşternut tot acolo, jos, pe pîslă. M-am întors cu faţa la perete, lampa fusese dată mică, Asel strîngea vasele.
    — Asel ! a strigat-o încet Baitemir prin uşa deschisă a camerei de alături.
    Asel a venit lîngă el.
    — Să-i fi spălat cămaşa..;
    Ea a luat cămaşa mea în carouri, care era plină de sînge, şi s-a apucat s-o spele. Dar numaidecît s-a oprit din spălat. Am auzit cum s-a dus dincolo, la Baitemir.
    — Aţi golit apa din radiator ? a întrebat ea incet. Dacă se lasă vreun ger…
    — Am golit-o, a golit-o Kemel ! i-a răspuns Baitemir la fel de încet. Maşina e aproape neatinsă… Dimineaţă o să-l ajutăm… .
    Eu şi uitasem, nu-mi ardea mie de radiatoare şi de motoare.
    Asel a terminat de spălat cămaşa şi, atîrnînd-o deasupra plitei, a oftat din greu. A stins lampa şi a ieşit. S-a făcut întuneric. Ştiu că nici unul din noi nu dormea. Fiecare rămăsese singur cu gîndurile lui. Baitemir se culcase cu băiatul în acelaşi pat. Mormăia ceva mîngîietor şi îl acoperea mereu pe Samat cînd se zvîrcolea şi se dezvelea în somn. Din cînd în cînd, Asel ofta încetişor. Mi se părea că-i văd în întuneric ochii umezi, strălucitori. Pesemne că erau plini de lacrimi. La ce se gîndea, la cine se gîndea ? Avea acum trei, sub acelaşi acoperiş… Poate că şi ea prefira în amintire, ca şi mine, toate lucrurile frumoase şi triste care ne legau. Acum însă era inaccesibilă, precum inaccesibile îi erau şi gîndurile. In aceşti ani Asel se schimbase, ochii i se schimbaseră… Nu mai erau ochii de altădată, încrezători, strălucind de neprihănire şi sinceritate. Deveniseră
    mai neînduplecaţi. Şi totuşi pentru mine Asel rămăsese aceeaşi, acelaşi plopşor de stepă cu băsmăluţă roşie. In fiecare trăsătură a ei, în fiecare gest, desluşeam ceva cunoscut şi drag. Şi sufletul îmi era plin de amărăciune, de chin şi de mîhnire. Cuprins de deznădejde, strîngeam în dinţi colţul pernei şi toată noaptea n-am închis ochii. Afară printre norii mînaţi de vînt, se arăta cînd şi cînd luna.
    Dis-de-dimineaţă, cînd Asel şi Baitemir au ieşit după treburi, m-am sculat şi eu.
    Trebuia să plec. Călcînd cu grijă, m-am apropiat de Samat, l-am sărutat şi am ieşit repede din casă. In curte, Asel încălzea apă într-o căldare mare, aşezată pe pietre. Baitemir spărgea lemne. Am plecat împreună la maşină. Mergeam în tăcere şi fumam.

  236. cătălin

    Erai in spam, Junghiule. Posturile cu un link in ele nu ar trebui sa intre la spam, dar uneori mai intra.

    O zi frumoasa!

  237. junghiul

    Și vouă!

  238. andreea

    am citit cartea aia, cînd eram miiiicăăă, adică acum 100 de aaaaani…hă, hă…
    deci, nu-mi mai reamintesc mare lucru. pot reciti povestirile, numai timp să am.

  239. cătălin

    Uite, nici accesari nu are, iar unii se gindesc la matrasit. 🙂

    Timp … cind o sa-l avem, cindva, n-o sa-i gasim nici o intrebuintare …

  240. andreea

    pffffff…
    ce liniiişteeee…

  241. cătălin

    Da, pustiu si jale. Is si ele parte a vietii, nu?

    Unii cred ca sint ocupati, altii … nu mai sint. Ce a fost acum 2-3 ani pe pandora’s n-o sa se mai repete. Ca asa-i pe net, oamenii nu vorbesc, arunca vorbe scurte, un laic (sau nu) si pleaca, grabiti, mai departe. Pandora a fost ceva anacronic, o greseala tare frumoasa.

    Junghiule, daca esti pe aici, de unde pasiunea asta cu bucataria italiana? Am cautat uneori pe google ce mincaruri spuneai tu ca faci, dar nici vorba sa le gasesc. Voiam sa ma zgiiesc la poze.

  242. andreea

    poate îmi spune şi mie ce să-i fac cărnii de vită ca să nu iasă talpă

  243. cătălin

    Si mie imi iesea talpa :D. Pina m-am invatat s-o pun la cuptor, intr-o cratita cu capac si foarte putina apa pe fund, la un foc cit mai iute.

    Dar Junghiul e expert, eu is doar flamind. Maninc ce prind. Mi-a spus odata Junghiul ca se sperie carnea de vita de uleiul incins daca fac snitele, si de-aia ies tari. Mi-a dat toate detaliile pentru reteta lui (italiana), dar trebuia o tigaie de teflon, fara ulei, si n-am.

    Mais mon amour
    Mon doux mon tendre mon merveilleux amour
    De l’aube claire jusqu’à la fin du jour
    Je t’aime encore tu sais je t’aime

    Pacat ca nu prea stiu franceza…

  244. andreea

    deci, nu prăjită şi nici tocată. trebe să fie vreun secret…

    nu mai plînge atît după ce a fost. pînă la urmă, a fost cam mare pierderea de vreme… şi de energie.
    asta e. altă etapă, alte culori.

  245. andreea

    iaca pe altul care plînge după ce fuse şi se duse.

    şi care chiar cîntă. 🙂

  246. cătălin

    Ei, a fost frumos. Si neasteptat de cald si de sincer …

    Pai io pling si pentru viitor … Hauuuu – haaaauuu! 😦

  247. cătălin

    Ce „teroare” vad ca e in tara cu DNA-ul! Mai e spatiu in puscarii? 😀 Cam intra.

    Ce-ar fi sa citesc intr-o dimineata o stire: „premierul Romaniei a fost retinut astazi pentru 24 de ore sub acuzatia de coruptie si va fi prezentat judecatorilor cu propunerea de arestare preventiva.” 🙂

  248. junghiul

    La Agrovillage-ul din Labașinț a venit în sfârșit un bucătar. Până acum mă jucam eu prin bucătărie, hihi!
    http://www.agrovillage.com
    Diseară merg acolo să văd cum gătește, vă voi povesti…

  249. junghiul

    Respect vaca , respect și carnea de vită. Vă voi povesti în tihnă cum cred eu că trebuie tratată carnea de vită.

  250. junghiul

    Nu le găsești pe net Cătălin pentru că nu îți copiez rețete ci îți dau rezultate din laboratorul meu.

  251. cătălin

    Artistule! Si denumirile alea in italiana le scornesti tu? 🙂

    Poti pune si niste poze, sa intelegem mai bine. Le trimiti mie sau Andreei.

  252. cătălin

    Liniste, rasuna mai bine muzica

  253. Moş Pleksiglasu

    Imi bag pula in altfelul lui costelus.(anumite stari sufletesti nu se pot exprima in niciun fel mai veridic decat in limbajul vulgar) Nu simt deloc nevoia sa fiu altfel. La tampenie nu am cum sa reactionez altfel. Dupa ce s-o lamuri costelusul ca e tampit si o avea si puterea sa recunoasca si sa se lepede de atare calitate oi mai vedea ce-oi zice. Deocamdata ma consider in razboi. Cu prostia si mediocritatea lui costelus. Şi cu coţobăneala Babei Hârca.

    andreea daca vrei sa te atac ar trebui sa-mi dai un motiv mai serios. Asa de orice fleac nu ma iau eu. Nu ca la tine toate ar fi perfecte, dar cand calitatile estompeaza defectele, ma uit si la partea buna mai mult decat la cea rea. Am zis de multe ori ca esti desteapta. As vrea sa pot vorbi si pentru tine aici dar nu ma pot concentra pe asta. Cum zice si Jaco, atata timp cat starea nu-i normala nu ma pot comporta ca in normalitate, fiindca ar trebui sa fiu tacit deacord cu ea. Si m-as prostitua moral. In plus daca as vrea sa vorbesc cu tine ar trebui sa-l deranjez pe costelus care doarme cu capsorul la sanul tau, si in lipsa Anei si Norei le face pe toate cele de dragul tau. Pana la Ana. Ca daca s-ar schimba circumstantiunile, ar schimba fuguta ţâţa pe care sa doarma.

    Sigur am o multiume de impresii, observatii, stari pe care as vrea sa le impartasesc cu voi, altele dedcat cele cu care sunteti obisnuiti de la mine. Nu am nici timpul si nici banii si nici nu stiu cand le voi avea ca sa-mi fac un blog de oameni normali, maturi si teferi. Dar jur ca deandata ce ale doua conditii vor fi indeplinite, il voi face. A, va ganditi ca v-as clona daca v-as vedea adresele? Pai nu. Nu as face asa ceva cu invitatii mei. Si sunt sigur ca unii dintre voi mi-ati acorda increderea fiindca voi ma puteti intelege mai bine decat altii. Pote ca as putea renunta chiar si la dreptul de administrare. De exemplu i-as da bucuros lui Jaco dreptul asta, fiindca il vad competent sa faca o deosebire sanataoasa intre ce ar trebui spus si ce nu pe un blog public. Fiindca nici eu nu cred ca se poate spune chiar orice. Sunt anumite limite si limitari. Dar nu de alea meschine si idioate ca alea norocostelusane. Ma rog, visuri.

  254. cătălin

    Si nici macar nu merita sa incerci sa spui si altceva? Apoi, timpit sau netimpit, ce-ti pasa cum sint eu? Vrei sa vorbesti cu Andreea sau cu altcineva, vorbeste si lasa-ma pe mine, crezi ca ma bag eu in borsul tau? Eu am spus clar ce aveam de zis.

    Imi pare bine ca recunosti ca sint limitari, si ca nu se poate spune chiar orice. Radu nu si nu, a luat-o intr-o parte.

    Si pe alte bloguri erai in razboi cu cite cineva, si de la razboiul asta s-a lipit de tine eticheta aia. Stii tu care. Tu tot turbai, iar altcineva spunea: „Vedeti, v-am spus eu ca Goco e asa si pe dincolo?”. Relaxeaza-te mai omule, mai da-l dracu’ de razboi. N-are nici o miza.

  255. cătălin

    Asta cu normalitatea imi pare o scuza, niciodata si nicaieri condiitiile nu vor fi perfecte. Imi aduc aminte ca am vazut poze cu locuitori din Sarajevo care, in timpul razboiului din Bosnia, isi plimbau cateii in fiecare dimineata. Erau lunetisti prin oras, se tragea, dar ei ieseau cu animalutele, zi de zi. Le-am cautat, sa vi le arat si voua, dar nu le-am gasit.

  256. cătălin

    (fara legatura, mi-am adus aminte)

    AIR AND LIGHT AND TIME AND SPACE

    – you know, I’ve either had a family, a job,
    something has always been in the
    way
    but now
    I’ve sold my house, I’ve found this
    place, a large studio, you should see the space and
    the light.
    for the first time in my life I’m going to have
    a place and the time to
    create.”

    no baby, if you’re going to create
    you’re going to create whether you work
    16 hours a day in a coal mine
    or
    you’re going to create in a small room with 3 children
    while you’re on
    welfare,
    you’re going to create with part of your mind and your body blown
    away,
    you’re going to create blind
    crippled
    demented,
    you’re going to create with a cat crawling up your
    back while
    the whole city trembles in earthquake, bombardment,
    flood and fire.

    baby, air and light and time and space
    have nothing to do with it
    and don’t create anything
    except maybe a longer life to find
    new excuses
    for.

    (C. Bukowski)

  257. Angela

    Ce tot faceți și dregeți? Luptați cu mediocritatea și căutați normalitatea? Ha.

  258. andreea

    Bukowski avea şi el nişte idei fixe…

    pînă la urmă, eu cred că oamenii, în general, îşi croiesc viaţa după cum le vine lor bine, în funcţie de muuuulte criterii şi, în paralel, croşetează la propria filozofie a vieţii respective, gata să fie prezentată cu fundiţă roz oricui stă să asculte.

    şi filozofia aia trebuie să astupe gropile inerente din pavaj şi să explice de ce-s gardurile rupte, pe marginea drumului ales, ceea ce e destul de dificil, uneori.

  259. cătălin

    Haha, Angela, parca mi-l imaginez pe Mos ajungind unde ajungem cu totii, si, intrebat fiind „Ia zi ma, ce-ai facut tu acolo in viata?” el sa raspunda: „Aaaa … am luptat cu mediocritatea si cu prostia”. 😀

    Oamenii isi croiesc viata cum pot, Andreea. Unele decizii le iau ei, altele nu, dar da, tuturor ne plac funditele roz.

  260. Moş Pleksiglasu

    Pe asta cu ideile fixe n-am inteles-o niciodata. Imi suna a calp, a chineza, a zgomot fara sens. Ideile sunt idei si gata. Cum adica fixe, mobile, semimobile? Pot intelege sa fie corecte sau gresite, cazul din urma cerand renuntarea la ele. Dar idei de plastilina sau de beton armat e ceva ce nu pot cuprinde cu mintea mea marginita. Sau idei pe bicicleta ori imobilozate pe roata lui Horea, Closca si Crisan nu pot sa-mi imaginez.

  261. Moş Pleksiglasu

    Mie imi plac funditele roz numai la chilotii de plasa negri. Si astea numai pana la o varsta. Ca daca cele trei randuri de burti dau peste ele s-a dus dracului si rozul si silk-ul si tot. Ramane doar instinctul de a o sterge iute prin orice loc prin care te poti evacua din calea unui atare tablou.

  262. Moş Pleksiglasu

    A, si ca sa va mai dau un indiciu despre gusturile si nivelul meu cultural, sustin sus si tare ca imi place Paunescu, il consider poet, si uneori ma minunez de geniul lui. Am avut un profesor care zicea ca poeziile lui Paunescu sunt poezii de camin cultural. Or fi. Dar mie imi plac si nu mi-e rusine deloc sa recunosc.

    Despre poezia pe care am citat-o n-am nicio parere, si nici nu mi-am batut capul sa vad cat e de poezie sau de artistica. Am folosit-o doar ca sa ilustrez starea de spirit pe care o aveam la momentul ala. Atat. Mai misto era ce am zis inaintea ei de la mine, dar nataraul asta a gasit cu cale arunce fiindca „nu erau de fata” stramosii lui pe blog si deh, sa nu se simta nedreptatiti.

  263. andreea

    o idee fixa e una care apare ca o musca enervanta, indiferent de subiectul discutat. pentru ca bate la fund toate celelalte idei.

  264. andreea

    ma duc sa vaz ce face fata asta, Simona…

  265. Moş Pleksiglasu

    Uau! Subiect dicutat! Unde? De cine? Cand?

  266. Moş Pleksiglasu

    Cugetare piezisa din metropola:

    „Rasplatind imparateste grija noptilor tarzii
    Peste lumea noastra creste dulcea lume de copii” tuciurii.

    (Daca cineva da pe aici din greseala si isi mai aduce aminte de cantecul asta sa-mi spuna cine il canta. Poate dau de el ca m-a palit nostalgia.Ca domnul Google nu ma ajuta deloc.)

  267. andreea

    îhîîîî… o bateeeeeee rusoaicaaaa…

    nu stiu, n-am auzit de cintecul asta.

  268. „vin in zori privighetori sufletul batran sa-l are cu duminici si cu flori”. Cred ca e Socaciu(no comment) dar nu dau de cantec. Gelu, nu-ti amintesti? E un cantec despre mama.

  269. cătălin

    M-am plimbat ieri putin, lejer. Pe aici:

    Cind ma plimb asa, intotdeauna imi zic cit de de aproape e moartea, intinzi mina si o atingi … Era moale si calda. Pamintul in schimb era aspru, ca mi-am belit miinile. N-am manusi. Nu gasesc marimea mea …

    Cum se vede de sus. Dar vazutu’ nu-i nimic, simtitu-i totul, drumul, chinuiala, atingerea pietrei. Ca, daca m-ar lua un elicopter si m-ar duce pe virf, nu mi-ar placea deloc.

  270. andreea

    vai de sufletul vostru… da’ ce-aţi căutat, mamă, pe-acolo?!… 🙂

  271. andreea

    Moşule, eu cred că faci mişto de noi. compui versuri ad hoc şi de inimă albastră ca să ne batem noi capul cu gugălu…

  272. cătălin

    Tu nu te-ai cocotat niciodata pe creste, Andreea?

    Sa stii ca am vrut sa ma intorc inapoi, cind am vazut muchia, dar, uitindu-ma la altii cum au facut, am mers mai departe. In patru labe, dar am mers.

    Ce-o jucat Halepoaica! Si cit de greu i-a fost sa ajunga acolo, in Romania sint putini antrenori, de terenuri de tenis nici nu poate fi vorba … Din pacate n-am gasit mai nimic pe youtube.

  273. cătălin

    Eva, ai plecat in vacanta sau lucrezi de zor? Uite ce-am gasit, intimplator:

    Alte poze cu dihania, pina nu creste mare:

    Mary Poppins
  274. Junghiul

    Piscul ăla e bun de Sisif.

  275. Junghiul

    Mie-mi place să mă furișez și să cotrobăi prin pădure.

    Ați făcut Cheile Nerei de la Șopotu Nou la Sasca Montană? Păi de ce , nu?

  276. junghiul

    Pentru mine Adrian Păunescu e ceva de genul

  277. junghiul

    Andreea… Andreeea…Andreeeea…
    Cu asta am reușit oare să surprind ideea unei idei fixe, ha?

  278. junghiul

    Groaznic final!

  279. junghiul

    Oare ce muzică să vă pun în dimineața asta?
    Gata , știu!

  280. junghiul

    Am un prieten care are casa cum urci înspre vulcan dinspre Napoli. Ultima!
    E un om cu mare credință în Dumnezeu.
    ……………………………………………………………………………………
    Groaznic final, într-adevăr…
    http://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/eruptie-vulcanica/

  281. junghiul

    Aaaa!
    Bucătarul de la Agrovillage e din Napoli, nu gătește rău.
    Nu a făcut gătit ceva extraordinar, pizza îi iese foarte bine , pastele la fel, are la dispoziție un grătar model sud-american.
    În cramă șed niște vinuri deosebite…

  282. junghiul

    No, poftă mare la micul dejun.
    Vă las cu vaca mea preferată, Lulubelle III

  283. Junghiul

    Poate că pare o idee fixă , îmi editați vă rog primele două comentarii?
    Meicsens…
    Mulțam!

  284. cătălin

    Cind ai spus de pisc, Junghiule, prima data am citit „pisic”. Deformatie, vad cotoi peste tot.

    Nu, n-am urcat de jos pe panta aia, era cam neted, am mers pe muchie. Adica unii au mers, eu m-am tirit. 🙂

    In tara n-am facut nimic, nici n-am vazut muntii. Fara prieteni, fara timp … si nici n-am crezut niciodata ca un hipopotam ca mine se poate urca pe munte.

    Te rugam mult sa ne spui de vita, cind ai timp si chef. Uite, mie imi place tocanita, sau gulas cum ii ziceti in Ardeal: bucati fierte + sos de bulion si altele. Ei, nu prea stiu cum sa fierb carnea. Daca o fierb asa, acceptabil, ramine tare, daca o las uitata 2 ore devine prea moale, gelationoasa chiar. Nu stiu cum sa nimeresc sa-mi iasa numai buna.

  285. Junghiul

    Bine , o să-ți scriu câteva trucuri. Dar nu acum…

  286. Lorena Lupu e nebuna. Ii scrie Alinutei tot felul de porcarii.

  287. Moş Pleksiglasu

    La junghi ii canta pasarela la cap. Musca a ramas betega toata viata de apoi. Bea vin rossi. Intr-o zi cu ploaie cand m-am dus dupa pasaport fiindca n-aveam ce mai face cu restul zilei, am intrat la Tate Gallery si am vazut tot felul de dungi verzi pe pereti. Si un android cu pula din peturi de plastic legate cu banda maro de facut pachete. M-am gandit la junghi ca poate doar el ar putea intelege asa ceva. Si la Ana Barton. Nu stiu de ce. La Nora nu ma mai gandesc demult.

  288. Moş Pleksiglasu

    Din tot ce-am vazut pe lumea asta cel mai mult mi-a placut Toledo. E ca un imens orgasm multiplu venit din zone erogene nebanuite. Si am pierdut la un recovery system toate pozele.

  289. Moş Pleksiglasu

    Nick are o nevasta mititica americana. Are multe upstairs-uri si downstairs-uri. Inguste ca toti englejii ca de-abia incapi. Si mai are un semineu negru de tuci si fier forjat. Pe margini semineul avea niste fainata veche de cel putin 100 ani. Cu motive florale marunte de culoarea cicorii. Si le-a vopsit cu negru ca nu se potriveau cu nimic. E informatician si lucreaza pentru google. Are si o barba lunga roscat spalacita.

  290. cătălin

    Eu va pun poze cu animalute, ca asta stiu. 🙂

  291. cătălin

    Faianta vopsita??

    Eu nu stiu pe nimeni serios care sa faca recovery system. La Windows presupun, ca Unixu’ nu crapa. Cind a picat Windowsul, il reinstalezi si gata, e mult mai simplu. Sau iti faci backup.

    Brr, Junghiule, sumbru linkul tau cu Pompei… Multumim pentru muzica, of, timp sa gasesc acum sa ascult o ora.

  292. andreea

    cel mai mult îmi plac animăluţele alea mici, galbene, cu petale. par liniştite… nu ciupesc, nu muşcă.

  293. cătălin

    Ei, nu ciupesc … mai rau ciupesc oamenii.

  294. andreea

    ANGEEEEEEEEEEELAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  295. Eva

    Catalin me gusta la dihania.
    Sunt in vacanta. Si-apoi imi e permis sa lucrez de zor.

  296. Angela

    Aici, aici îs. Nu prea am timp, dar viețuiesc. V-oi povesti săptămâna viitoare, până atunci să fiți cuminți!

  297. andreea

    aşa. bine. 🙂

  298. Moş Pleksiglasu

    Ce-i linistea asta aici mai omuletilor? De a tunci Lorena Lupu a mai scris o droaie de articole. La comentarii sta cam prost. Are si ea un raj al ei de serviciul pupatului la poponet. Mare dezamagire. Imensa. Asta chiar e nebuna. Ana si Nora sunt ingeroaice pe langa ea.

    Jaco, da-l naibii pe costelus. Atata il duce capul. M-am resemnat cu ideea ca totusi e blogul lui. Faca ce-o vrea. L-om pedepsi mai tarziu cand voi termina eu noul blog si l-om lasa cu ochii in soare. Da pana atunci mai zi si tu cate ceva, ca mi-e dor de tine. Parol!

    Nastasia, nu te grabi. Ia-o usurel. Intai dulceturile, apoi peltelele, mai tarziu zacustile si muraturile. Keep busy! Branza pe iarna ti-ai pus? Lemne ai cumparat, taiat, depozitat? Pai vezi, trebile raman nefacute si tu pierzi timpul pe bloage.

    Domnu Odagiu e in vilegiatura. Are pe FB o poza beton.

  299. Moş Pleksiglasu

    Costelus, ca sa incastrez clipuri de pe youtube merge automat asa ca la Nora sau tre sa- ti trimit tie intai liunk-ul si il arenjăzi tu?

  300. cătălin

    Ca sa pui youtube-uri scrii linkul normal pe un rind, lasind un rind gol si inainte si dupa. Nu cu httpv sau alte artificii.

    In rest, e liniste. Unii sint tristi, altii si tristi si ocupati, cei norocosi sint in vacanta, si, la urma urmei, sintem si foarte foarte putini.

    Andreea, pot sa pun un clip mai deocheat? Sa nu te uiti!

  301. Angela

    Moșule dragă, ca să ai imaginea completă a catastrofei ratate care mi-s eu, te anunț că am parcurs șase decenii pe lumea asta fără să pun dulcețuri, murături, zacuști și alte alea, așa că e cam târziu să mă apuc de astfel de îndeletniciri. Le-aș face prost, pentru că – nu-i așa? – îs o creatură mizerabilă, incapabilă, ratată și frustrată. Iubește-mă așa cum îs, dacă poți. Dacă nu, nu.

  302. andreea

    şi acum, de la Moşu pentru Loreeeenaaaaa!!

  303. andreea

    şi, pentru final, am păstrat anume o capodoperă a muzicii uşoare româneşti. vocea de aur a îndrăgitului interpret să vă încălzească inimile ca un soare şi să vă aducă numai bucurie. în speranţa că v-aţi simţit bine alături de noi, încheiem emisiunea şi vă aşteptăm mîine la aceeaşi oră.

    melodia este dedicată lui Jaco din Poplaca de către Moşu’ din Văscăuţi, împreună cu un un mesaj de suflet. … mai zi si tu cate ceva, ca mi-e dor de tine. Parol! .
    să lăsăm, deci, muzica să vorbească!

  304. cătălin

    Ce muzica frumoasa asculta Andreea cind nu-i merg castile! 😀

    Ceva scurt:

  305. andreea

    AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!!!

    ce mă enervează yaaaahoooooo-ul!!! ce draci i-a apucat cu Dropboxul ălaaaaaaaa!

    mor. cretini! tîmpiţi! caca yahoo!! CACA!

  306. cătălin

    Lol, ce-ai patit?

  307. andreea

    incredibil.
    nu pot să ataşez un pîrlit de fişier .dwg

    uuuuu, ce draci am!
    şi ce bine dispusă eram de dimineaţă…

  308. cătălin

    A, stai ca inteleg, vrei sa-l trimiti si ei vor ca tu sa folosesti dropboxul, si tu nu vrei si nu vrei? 😀

    E bun dropboxul, sa stii, si e perfect pentru sharuit fisiere mai mari.

  309. andreea

    🙂 avea vreo 50 de Mega… şi nu-l puteam pune nici în dropbox…
    eh, l-am mititelit, pînă la urmă…

    dar nu mai termin. parcă e SF. cu cît lucrez mai mult, cu atît se adună mai multe treburi nefăcute. poate ar trebui să mă opresc naibii de tot…

  310. cătălin

    Ba nu, iti poti face tu cont pe dropbox, cei carora le trimiti minunile dwg la fel, si atunci merge mult mai simplu. Nu exista limite la dimensiunea fisierului.

    Tot mai multi folosesc dropboxul pentru backup automat. Lucrezi si salvezi in dropbox, zilnic, si nu iti pasa daca intr-o zi iti pica hardul.

    A, si la mine e SF, si cu munca dar si in alte privinte. De exemplu, cu cit maninc mai mult, cu atit mi se face foame. 😀

  311. Angela

    Ha. Pe mine mă roade gândul că tot ce am făcut a fost greșit și toate deciziile pe care le-am luat au fost proaste.
    Acum mă duc să mă-ndop cu țigări, prietena și musafira mea nu suportă fumul și mă abțin eroic. Acum s-a dus să se culce, pot să mă dedau desfrâului tabagic.

  312. cătălin

    Pai toate deciziile pe care le luam sint proaste. Tot ce am facut pina azi e jale, acum sintem mai bine, asta pina miine cind ne vom schimba parerea.

    Mai bine stai cu noi, poate uiti de tigari. Ia sa-ti arat ceva.

  313. Angela

    Nu stau, că mi-e somn și mâine mă scol devreme să ajung la Cluj, la domnul doctor de dinți.
    Mă tot gândesc la prostul de Sisif. După ce a încercat de trei ori, trebuia să se așeze pe bolovan, să stea să fumeze o țigară, apoi să se pișe pe afurisitul de pietroi și să plece, să-l lase dracului acolo, în vale.

  314. cătălin

    Mda, da’ sa fii tu Sisif, ia sa vezi, tot asa ai gindi?

    Noapte buna!

  315. Moş Pleksiglasu

    Dă la moşu pentru tăţ dujmanii lui, ca sa moara de groaza, formaţâiea StilPorn pă viersurile „doamnei poete” dăn care nemica n-am intales ca ragea aia prea sinistru sau ca tilifonul Norei nu-i chiar de facut conserve de voce. Mai multe nu pot zice ca nu ma lasa costelus da va imaginati voi cam ce.

  316. cătălin

    Imi place Sisif. Uite, tin minte ca cel care a inventat aspiratorul ciclonic (si al carui nume l-am uitat) spunea ca a facut citeva mii de prototipuri pina sa ajunga la ceva multumitor. Asta in timp ce era somer si traia din salariul nevestei.

    Cind am fost prin pietrele alea de v-am pus si poze, ma gindeam la un moment dat: „Ma, daca n-am gagica, macar sa imbratisez bolovanii!”

  317. andreea

    eh, e vorba despre o poezie sentimentală despre sentimentele umane care se iţesc uneori, cînd omul n-are treabă…

  318. andreea

    nu vă mai pun nici o muzică, pentru că nu mi-aţi mulţumit că am transmis dedicaţiile.

  319. cătălin

    Daa, ce tot atita muzica, aici se lucreaza! Ei!

  320. andreea

    îmi fierbe creieraşul. sfîîîrrr, blîmp, crrrr, mrrrr, sssssffffîîîîîîrrrr…

  321. andreea

    hai, măăăăi…
    şi-aşa nu-mi era prea bine.

    larve. omizi. îîîîîî… îhîîîî…

  322. cătălin

    Nu stiu cum ai nimerit-o chiar pe aia. 🙂 Sau tu ai avut curiozitatea sa le vezi chiar pe toate? Eu am mai lasat si pe alta data, cind mi-o mai fi foame.

    Omizi cu rosii. 😀

  323. andreea

    da’ vezi ce vesel e tipul ăla şi ce dantură minunată are?
    cred că de la omizi…

  324. cătălin

    Cica-i bunicuta, asta-i si tema colajului, bunicute si mincaruri din toata lumea.

    Da, acum stim de ce avem probleme cu dintii: ca nu mincam omizi. 🙂

    Ca s-o dreg, sa pun o poza cu animalute de care-ti plac tie, Andreea. Chiar, tu n-ai poze de prin munti?

  325. junghiul

    mulțumim pentru dedicații
    mai vrem…

  326. cătălin

    Junghiule, ai poze cu mincare, sa admiri. Plus retete. Nu doar cu omizi. 🙂

  327. cătălin

    Pentru zgomot:

  328. cătălin

    Vineri, 13.

    Atmosfera apasatoare.

    O fi innorat?

  329. andreea

    aveam de gînd să scriu ceva azi şi iaca n-am putut. e înnorat, da.
    poate mîine, mai pe seară, cînd oi scăpa de o dimineaţă antipatică…

    piesa aia cu Lisa de la mine o ştii, nu?

  330. cătălin

    Da, cred ca da, stiu tare multe piese de la tine.

    Si eu ma gindeam sa scriu ceva, dar nu prea stiu ce.

  331. cătălin

    Nu’s ce dracu’ tot au unii ceva cu filmele cu pisici.

    Ei, Andreea, cum ti se pare feisbucu’? Nu-i trist?

  332. Angela

    De ce să fie feisbucu trist? E cumva, ca toate cele de pe lume. Adică în felul lui.

  333. andreea

    da de ce mă-ntrebi? m-ai văzut pe acolo? 🙂

  334. Moş Pleksiglasu

    Pentru iubitorii cu dragoste de animale fara numar

  335. andreea

    iar ne arăți filmulețul ăsta…

  336. Să nu spuneți că sunt of topic!
    O Ană mai scrie o carte, o alta o… melodie:

  337. cătălin

    A, nu, l-am vazut insa pe Cosa pe fb. 🙂

    Asa-mi pare mie, tare tare trist. O lume insigurata, alergind dupa compania celorlalti, dar totul ramine superficial. Un comentariu de doua rinduri (daca are mai mult de doua rinduri e trunchiat si nu apare in intregime), un like, un share, si cu asta basta. Daca vrei sa vezi ce ai spus cu doua zile in urma, e mai greu, ce conteaza e doar prezentul. Nu inteleg scopul, nu inteleg cum de atitia oameni isi pierd atit de mult timp pe site-ul ala. Oare ce asteapta si ce-i tine acolo?

  338. andreea

    ei, nici eu nu aş zice că fenomenul feisbuc e trist. ai tu, aşa, un filtru gri, pe care îl aplici tuturor lucrurilor, în general.

    pe mine mai degrabă mă enervează. am mai zis-o, în particular, iaca acum o zic şi public. feisbucul mi se pare o o maaaare şi lungă şedinţă de masturbare colectivă.

    aşa că, acum poţi înţelege şi scopul. 🙂

  339. cătălin

    Pai masturbarea repetata nu-i trista? De la o virsta cel putin. 😀

  340. andreea

    :). ba da, măi, dar asta de care vorbim e colectivă. e ceva inedit. tu-mi faci mie, io-ţi fac ţie, noi toţi lui Gigel… Gigel ne mulţumeşte şi în veci ne şeruieşte…

    naiba mai ştie, maică. 🙂 a înnebunit lumea…

  341. cătălin

    Eu as fi spus ca e o iluzie colectiva, dar, de acord, mi-a placut mai mult eticheta ta. Oare Gigel care seruieste in draci si petrece ore si ore zilnic acolo stie ca tot timpul ala nu se mai intoarce? E timp pierdut. Sau, mai bine zis, e viata pierduta.

    Citeam ca romanii petrec in medie 6 ore pe zi la televizor. 6 ore!!!! Altii europeni petrec cam tot la fel, cel mai putin in nu stiu ce tara – 3 ore. Zilnic! Mi se pare oribil.

    Junghiule, nu mi-ai spus cum e cu carnea de vaca. Am zis ca ori de maninc pe tine in loc, ori imi fac fasole cu cirnati. Am ales a doua varianta …

  342. junghiul

    „De minimis … non (pedi)curat praetor?
    Îți botezasem , într-o vară ( căci te durea de niște zile, din cauza unui pantof), haluxul stâng /bietul Ioanide/.
    Era în idele lui iunie, era frumos, 30 la umbră (în diminețile cu soare),-drept pentru care și purtai crepide.
    Aveam frecvente conversații, îl întrebam de sănătate, iar semnele-i anonime și nu la fel de întreprinde, cărora le purta de grijă, ca orice frate de ispravă unor surori mai mici, mai proaste , cu toate că erau valide, se bucurau că stăm de vorbă, și , cu exepția unor ceasuri când își dormeau, însefidate și pubescente, -n pace, somnul de virginale chrysalide, ne aprobau printr-o mișcare (a capului) de sus în jos, ca un sobor de dactylide…
    La despărțire,-i strângeam mâna.( Era frumos , era în ide!)”
    ………………………………………………………………..
    Azi voi găti doar conopide…

  343. junghiul

    Sunt convins că mâncarea aceea de larve și viermi e gustoasă. Aș vrea s-o încerc.
    Dar nu mi-e clar, mititelul acela la ce se uită cu jind, la blidul cu mâncare sau la matahala aceea încă vie…

  344. junghiul

    Bine, mă pun să-ți scriu câteva rânduri despre cum să gătești carnea.
    Dar înainte , trebuie să-mi promiți că nu o să-ți bați joc de ea!

  345. Moş Pleksiglasu

    Domnule Odagiu ce ti-e si cu tatii astia numai de fete! Cine e Ana? Ca amandoua din clip seamana cu dumneavoastra. Mi-a placut aia cu defectele perfecte. Vedeti ca am ascultat melodia pana la capat?

  346. cătălin

    Pai cum adica sa-ti bati joc de carne? Ca de mincat tot o maninc pina la urma.

    Omizile or fi gustoase, daca nu sintem obisnuiti cu ele …

  347. Angela

    S-o mănânci cu respect. Și să-ți ceri iertare de la animalul sacrificat. Eu mai fac asta, uneori.

  348. Moş Pleksiglasu

    Junghiule, daca nu aveai cumva intentia sa pui pentru toata lumea procedura carnii, atunci trimte-i-o si alinutei stavropoleus ca si pe ea o intereseaza. Despre carnea de miel-carlan nu stii nimic? Ca m-au durut dintii doua saptamani dupa ce am mancat friptura de miel facuta de mine.

  349. Moş Pleksiglasu

    Eu folosesc fb-ul doar ca sa expun sau sa promovez idei marete. Si poze cu animalute ca sa-mi dea like fetele mele. Foarte rar curiozitati mai iesite din comun ca asta, care daca nu-i minciuna, apai musai ca-i interesanta.(http://webcultura.ro/cel-mai-norocos-ghinionist-din-lume/?fb_action_ids=284264731756305&fb_action_types=og.likes&fb_source=other_multiline&action_object_map={%22284264731756305%22%3A1503497583205187}&action_type_map={%22284264731756305%22%3A%22og.likes%22}&action_ref_map=[]) De masturbat ma masturbez numai in stricta intimitate.

  350. cătălin

    Ei, Angela, de cite ori nu m-am gindit ca a murit vaca aia degeaba si eu maninc ca porcu’ fara sa-mi pese; si ca mai bine as minca numai cartofi …

  351. junghiul

    E pentru toată lumea!

  352. cătălin

    Junghiule, ce-ar fi sa faci un articol? Stiu, stiu ca nu vrei, dar:

    1.Ar fi de folos si altora care cauta pe google „cum sa nu-mi iasa friptura talpa”. Sigur, sint tone de site-uri cu retete, dar toate dupa aceeasi schema: pui carnea la cuptor si asta e, cum iese, asa o maninci.

    2.Aici lucrurile cred ca merg binisor, nu am inchis usa in nas nimanui si apoi sa urlu isteric „taceti dracului, ca stiu eu ce-i mai bine.”

    Sau, daca imi dai voie, il pot posta eu ca articol, si asa aici s-a umplut si trebuie neaparat un articol nou. Cum doresti.

    Multumim! 🙂

  353. junghiul

    Buuun!
    Deci, câteva precizări.
    Nu sunt un meseriaș în gătit.
    Am început să gătesc de nevoie, prima mea nevastă nu gătea. Cât timp nu am avut copii m-am descurcat, mâncam pe apucate. Ce te faci însă cu copiii?
    Și uite așa, încet , încet am început să-mi petrec ceva timp prin bucătărie.

    La inceput a fost … dezastrul.
    Dar eu cred că în bucătărie cel mai important lucru e insuccesul. E chiar mai prețios decât succesul.
    Eșecul nu mă sperie, el mă ajută de fapt să înțeleg cum funcționează (sau mai exact cum nu funcționează) lucrurile.
    Chimia m-a fascinat de la început , dintr-a șaptea.Am mâncat chimia pe pâine, într-a opta învățam după cartea aia groasă a lui Nenițescu.
    Și acum , bucătăria o văd ca pe un laborator.Întâmplarea face să am la dispoziție bucătăria unui restaurant închis, utilată complet. Aici pot să fac ( aproape ) orice trăznaie.Și îmi place , în măsura timpului liber să încerc să înțeleg cum funcționează lucrurile.Nu mă sfiesc să experimentez și în bucătăria de acasă.
    Apoi mai e bucuria de a găti pentru alții. Îmi place să gătesc pentru cei din jurul meu! Deunăzi , în minivacanța de unu mai, am gătit aproape una-întruna trei zile. Pentru vreo douăzeci de persoane.
    Dar nu sunt bucătar, șef, sau mai știu eu ce . M-aș defini mai degrabă un hacker al bucătăriei.În sensul ăla bun și inițial al cuvântului.
    Ce vă spun eu nu e literă de evanghelie. Sper că nu o să vă spun prostii. Sunt și atent la celelalte păreri, analizez , experimentez contrazic, mă contrazic. Când greșesc , nu-i bai , comand o pizza și am rezolvat problema..

  354. junghiul

    Pasul unu
    Aveți termometru pentru gătit? Nu ? Ne oprim aici.Fără termometru nu putem face nimic cu carnea.

  355. cătălin

    Am. Dar arata valori total aiurea, apa clocotita are vreo 50-60 de grade. 🙂 Cind l-am folosit prima data ma tot intrebam ce dracu’ are carnea mea de nu se patrunde.

    La fel ca in toate cazurile, ori iti cumperi ceva scump dar de calitate, ori te lasi pagubas.

  356. junghiul

    OOOFFFF!
    Am pierdut tot ce-am scris.

  357. cătălin

    Apasa pe back, poate a ramas! 😦

  358. geluodagiu

    Mosule,
    ambele sunt ale mele. Cea cu pălărie este Monica(este cu 10 ani mai mică decât Ana).
    Pe la secunda 35 apar și eu pe fond(asa mai în ceată)

  359. Sper că nu e cu supărare
    Rețete bune de mâncare
    Ce la stomac se adresează
    G. Odagiu nu postează.
    Spuneți dacă vă deranjează
    Că fetele își promovează!
    Uite! să vă distrez un pic
    „Taxi” – iubire pic cu pic:

  360. cătălin

    La ce trafic are blogul asta, Gelule, ti-as zice sa nu te obosesti cu promovarea. 🙂

  361. Voiam să mă bucur cu voi de micile realizări are fetelor mele(promovarea se face în alte locuri) 🙂

  362. Angela

    Păi de ce să nu le promovezi? Încap și bucuria, și mândria, și promovarea deodată. Doar ai cu ce să ieși în lume, două fete frumoase și talentate nu-s puțin lucru. Cred că ești un tată grozav. Dar ce fel de socru ai să fii? Din ăla balauros-fioros-năzuros?

  363. Nu știu ce fel de socru pot fi. Ce știu e că Vlad, cel sufocat de Ana în videoclipul „”Taxi” îmi spunea „tata ursu’ „(când era iubitul Anei și colegi de liceu). Când l-am întrebat după niște ani, de ce îmi spunea asa, mi-a spus că mă simțea protector cum este ursoaica cu puii ei și că se simțea și el puiul meu.

  364. cătălin

    A, Gelu, apropo de promovare. Daca tot te invirti prin mediul online cu blogul dupa tine, as zice ca, atunci cind unul ajunge la tine, ar trebui sa gaseasca imediat inregistrari cu fetele tale. Sa-i sara in ochi.

    Ai terminat cu musafirii, Angela?

  365. Cătălin,
    și blogul meu este doar asa pentru sufletul meu. Promovarea artiștilor este o adevărată industrie. Fetele sunt afiliate. Eu nu mă ocup cu promovarea lor. Mă laud doar cu ele, în cercurile restrânse în care ma învârt.Ce vrei?…satisfacție de moșneag.

  366. cătălin

    Aha, deci totul e industrializat, nu e loc pentru amatorisme. 😦

  367. Da. Se poate compara cu industria tenisului de camp. Doar că este mult mai greu. In tenis câștigi și urci. în muzică este o întrecere în care nu există unități de măsură concrete. Arbitri sunt foarte subiectivi. In tenis sunt câțiva arbitri. In muzică, miliarde. Cei din tenis sunt plătiți să arbitreze iar cei din muzică plătesc pentru a arbitra(mai exact dacă le place, cumpără bilete, CD-uri sau cumpără pe net dreptul să downloadeze)

  368. junghiul

    Mă, tu vrei să la măriți!

  369. junghiul

    Să ai nepoți, așa e?

  370. Da. Și nu le vrea nimeni 🙂 Mă zbat în Van( Damme)

  371. junghiul

    În orice caz , mai rar să ai două fete care să-ți moștenească amândouă talentul. Te invidiez!

  372. junghiul

    În van, damn!

  373. cătălin

    Io nu stiu ce sa zic, ca-s tare mohorit. Va pun o poza, asa, sa stiti ca totusi va citesc. 😦

  374. Van Damme, adică fac șpagatul. Azi am fost cu un picior într-un studio unde înregistra cea mică și cu celalalt în altă locație, unde cea mare filma un videoclip. deci nu prea sunt de invidiat. 🙂

  375. De ce ești mohorât, Cătălin? Să știi că indiferent ce crezi tu, nu-mi e bine când spui asta.

  376. junghiul

    Vorbea Angela despre respectul față de animalul sacrificat.
    Deși am crescut la oraș, în cartierul nostru cam toți creșteau animale. Din bătrâni. În anii 80 , adolescent fiind , în afară de școală aveam atribuții specifice în creșterea animalelor. Aveam oi, porci, iepuri , nutrii, tot felul de orătănii, mai târziu vaci , cai.Dă-le de mâncare , curăță,rânește …
    În plus , tatăl meu , asistent veterinar fiind mă învățase o grămadă de lucruri. Știam să tratez un animal, știam să castrez… Evident sacrificarea animalelor făcea parte din viața noastră. Deși nu aveam opșpe ani, sacrificam animale cot la cot cu tata. Și deși iubeam animalele, le sacrificam fără să plâng , fără cruzime. E un pic greu să mă explic. Sunt muuulți ani de când nu am mai sacrificat un animal, acum chiar că mi-ar fi greu. Atunci era altfel… Un soi de mănânc și plâng, dar fără plâng. Animalul care ți se năștea în curte avea menirea lui.Mi s-a întâmplat să resuscitez câte un purcel născut mai debil, îi dădeam un prim suflu , extrăgându-i din nări lichidul amniotic. Cu gura. Nu-mi era scârbă. Și îl tratam cu toată atenția și dragostea. Iar când îi venea rândul să îl sacrifici o făceai , nu știu cum, fără lacrimi , fără pasiune, ducând cumva la îndeplinire un destin scris deja și cu conștiința că ai făcut ceea ce trebuia.
    (Într-o zi, când ai mei erau duși la câmp, am rămas acasă și m-am gândit să le fac o surpriză. Și le-am făcut găluște cu mazăre și carne de porumbel. Porumbeii i-am sacrificat și curățat eu. Știți cum se sacrifică un porumbel? Mai bine lasă… În final pot să spun că i-am surprins pe ai mei. Mâncarea a fost bine gătită , un pic cam sărată. Încă nu aveam paișpe ani.)
    Respect față de animale, respect față de bucate. Nu doar față de carne. Animalele le hrăneai cu ceea ce aveai mai bun era o mândrie să ai animale frumoase, curate, sănătoase.
    Acum , nu știu câți mai pot să aibă bucate din gospodăria proprie. Tata are afară din oraș o mică fermă așa că mie lucrul acesta mi se potrivește de minune. Știu exact care e originea cărnii, cum e crescut animalul…
    Dacă nu, trecem la pasul doi
    Trebuie să te împrietenești cu măcelarul. Trebuie să-l cunoști, să-l lași să te sfătuiască , explică-i ce vrei să faci și el te va sfătui. Trebuie să îți dea întotdeauna cea mai extraordinară bucată de carne.
    Calitatea cărnii e importantă,apoi trebuie să cunoști vârsta animalului pentru a găti bucata de carne cum se cuvine.
    ……………………………………………………………………………………………………………

  377. junghiul

    Gelu, eu nu pun aici rețete. Ăsta nu e un blog culinar.
    De fapt m-am gândit mai bine. Voi (pro)pune un articol la care mă gândesc de ceva vreme.
    Se va chema Pseudocucinogetikos. O să vedeți voi de ce…
    Dar toate la vremea lor !

  378. Citind ce ai scris mai sus am văzut parcă un film. Deși în film nu a apărut descrierea sacrificării porumbeilor, eu m-am uitat fără să vreau la degetele(arătător și mijlociu), cu vinovăție dar și cu înțelegere.

  379. Moş Pleksiglasu

    Junghiule, nu retete voim, ci doar mici trucuri. Ceva concret totusi. Citim si restul, dar daca preludiul e prea lung ne trece de foame.

    Una din pasarelele mele e energia libera. Si am vazut reclama la o carte cu un titlu zgandaritor: „Jurnalele pierdute ale lui Nicola Tesla”. Am cautat-o o vreme, dar pe la toate editurile stocul era epuizat. Ceea ce m-a zgandarit si mai tare. In sfarsit, mai pe la urma, la o editura mai mititica am gasit-o. Am asteptat cu sufletul la gura sa ajunga pana la mine. O promisesem si unui prieten. Cand a ajuns insa n-am mai avut timp s-o citesc chiar atunci, asa ca am dat-o intai lui. Si ce crezi? A facut o fata lunga, niste ochi tristi, a oftat lung si mi-a zis ca el se astepta macar la o schita, un desen ceva daca nu la toate insemnarile pierdute ale geniului balcanic. Deci noi vrem sa mancam o friptura frageda de vaca sau carlan, si tu vrei sa ne vinzi termometre?

  380. Moş Pleksiglasu

    Catalin, e o adevarata aventura, odisee, epopee, sa postez ceva la tine. Cu tot cu incarcat pagina, eroare de plugin, asteptare posting coment trece de o ora. Am mai incercat si pe alte bloguri si merge destul de repede. Nu am vreo pretentie, iti zic gandindu-ma ca poate iti prinde bine.

  381. junghiul

    Aveți puțintică răbdare!

  382. cătălin

    Mosule, sint prea multe comentarii, si de asta face asa. Eroarea de plugin insa banuiesc ca e de la browserul tau, si banuiesc si vinovatul: Flash. Oricum, sa stii ca, aici pe wordpress eu nu pot controla nimic. Nu imi da voie sa scriu nici macar o linie de cod, …

    Aveam citeva frinturi scrise, dar n-am avut timp…

    Andreea: daca nu ai timp sa scrii ceva, te rog pune miine dimineata sau cind ajungi un post nou, chiar fara nici un text, sa poata comenta usor cei care vin aici. Multam!

    Junghiule, nu conteaza ca nu e blog culinar, e un blog cu de toate, se poate vorbi despre orice. Mi-a placut tare mult comentariul cu respectul fata de animale. Multi oameni sint ipocriti, o fac pe milosii, dar cumpara carne de pui de la supermarket. pui indopat cu hormoni si care nu vede soarele. Eu fac eforturi foarte mari sa iau carne de la animale crescute organic. Si n-o fac doar din grija pentru mine, ca mi-i sa nu maninc hormoni (multumim, Monsanto!). E vorba de respectul pentru un animal care are dreptul sa creasca in mod natural, sa alerge pe iarba, nu sa fie indopat cu faina de oase, hormoni si antibiotice si tinut imobilizat toata viata intr-o hruba, fara sa vada lumina zilei niciodata.

    Poti propune sau pune ce articole doresti, sint sigur ca le vom citi cu placere.

    Gelule, multumesc. Iarta-ma daca te-am amarit, asa e viata, la unii ploua. Rau. Si va tot ploua. 😦

  383. Moş Pleksiglasu

    Cand grotescul isi da mana cu absurdul, cu prostia si cu Evul Mediu. Iaca pohta ce pohteste printre multi altii, Cosa Nostra. Fuck off!

    http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/FOTO+Redactia+Trinitas+sfintita+trafalet+Patriarhul+Daniel

  384. Cătălin,
    Dacă m-ai amărât împărțind o parte din amărăciunea ta cu mine, nu m-ai amărât de loc. Ploaia e bună, că mai diluează amărăciunea 🙂

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s