Efemeride


I’m Nobody! Who are you?
Emily Dickinson

I’m nobody! Who are you?
Are you nobody, too?
Then there’s a pair of us — don’t tell!
They’d banish us, you know.

How dreary to be somebody!
How public, like a frog
To tell your name the livelong day
To an admiring bog!

The Janitor’s Boy
Nathalia Crane (publicata la 10 ani)

Oh I’m in love with the janitor’s boy,
And the janitor’s boy loves me;
He’s going to hunt for a desert isle
In our geography.

A desert isle with spicy trees
Somewhere near Sheepshead Bay;
A right nice place, just fit for two
Where we can live alway.

Oh I’m in love with the janitor’s boy,
He’s busy as he can be;
And down in the cellar he’s making a raft
Out of an old settee.

He’ll carry me off, I know that he will,
For his hair is exceedingly red;
And the only thing that occurs to me
Is to dutifully shiver in bed.

The day that we sail, I shall leave this brief note,
For my parents I hate to annoy:
„I have flown away to an isle in the bay
With the janitor’s red-haired boy.”


Maggie and Milly and Molly and May

E. E. Cummings

maggie and milly and molly and may
went down to the beach (to play one day)

and maggie discovered a shell that sang
so sweetly she couldn’t remember her troubles, and

milly befriended a stranded star
whose rays five languid fingers were;

and molly was chased by a horrible thing
which raced sideways while blowing bubbles: and

may came home with a smooth round stone
as small as a world and as large as alone.

For whatever we lose (like a you or a me)
it’s always ourselves we find in the sea

(Toate versurile se găsesc aici: http://www.nataliemerchant.com/r/leave-your-sleep/)

Anunțuri

283 comentarii

Din categoria Poezie

283 de răspunsuri la „Efemeride

  1. cătălin

    Minuni. Sau cum poti fotografia timpul.

    Mai multe aici:

    https://www.flickr.com/photos/costicaacsinte/

    http://colectiacosticaacsinte.eu/

    Am aflat de ele de la Ana.

  2. andreea

    io, 🙂

  3. cătălin

    scumpica. 🙂

  4. junghiul

    Șșșșșșșșșș!
    Ia uite dincolo!

  5. junghiul

    Am și eu ceva poze de când eram mic. Le port în telefon. Mă justific și eu cum pot când mă întreabă lumea pe cine seamănă băiețelul cel mic.

  6. andreea

    norocul meu că nu trebuie să mă justific, că ai mei nu-mi seamănă deloc.

  7. junghiul

    Mater sempre certa est!

  8. andreea

    ia, să vedem poza! cum facem?

  9. cătălin

    Cum sa facem? Junghiul a primit o invitatie de mult, dar ii e frica sa dea click pe ea, crede ca-i cu taxa. 🙂 Sau mi-o poate trimite pe email.

  10. junghiul

    Lasă mă, că nici dincolo nu știam cum să le încarc. De aia mi-am făcut cont de fisbuc. De nervi.Ah,și să-mi fac selfii…

  11. cătălin

    Iti arat eu cum, tu da click pe linkul ala. Sa ti-l retrimit?

  12. junghiul

    Vezi?

  13. cătălin

    🙂

    Multumim, Junghiule.

    Eu n-am la mine nici o poza de asta. 😦

  14. andreea

    🙂

    şi fi-miu trăgea un scaun din ăsta întors toată ziulica. îl umplea cu jucării şi le ducea la plimbare…

  15. junghiul

    Copiii nu mă cred ,dar scăunelul acela era jucăria mea pe care o plimbam peste tot prin colb. Mașinuțe nu aveam. Dar eram fericit!
    Sora mea mai mare. Încruntată.Din cauza mea!

  16. andreea

    răspundere mare.
    îţi ştergeai nasul, presupun.

  17. junghiul

    îhî!

  18. cătălin

    „De ce tragi sfoara aia dupa tine?” „Pai nu pot s-o imping.” 🙂

  19. junghiul

    Trăgeam sfori de mic!

  20. junghiul

    De ce nu ai poze?

  21. cătălin

    Ca n-am, sint pe hirtie, cu mine n-am … amintiri.

  22. andreea

    rogi pe cineva de-acasă să facă o poză la poză şi să ţi-o trimită. ca acasă sigur ai.

  23. Junghiul

    Hai!Repede…

  24. Mos Pleksiglasu

    Bre Costelus, uite cum stau treburile. Nu ma pui tu pe mine la reeducare. Problema mare e la tine nu la mine. Diferenta dintre noi e ca tu ai blog si eu nu. Iar eu am fost penibil daca am lasat impresia ca vreau sa ma schimb de dragul tau. De recunoscut si de regretat in felul cum vrei tu nu am s-o fac niciodata, fiindca nu esti in masura sa ma judeci deoarece nu ai cu ce ma intelege.

    Daca e totusi sa recunosc ceva sau daca analizandu-ma pe mine in raport cu tine im dau seama ca n-am fost cool, e doar cu felul cum am venit pe blogul tau. Recunosc ca ti-am fortat mana si te-am cam santajat apeland la opinia celorlalti vazandu-ti slabiciunea ca te temi de ce cred si zic ei despre tine. Ca sunt sigur ca daca n-ar fi fost asta, ca daca ceilalti ti-ar fi cantat in struna, n-ai fi ezitat nicio clipa sa ma mentii bannat. In plus prin capul lor ar putea sa le treaca ideea ca au facut toate astea pentru mine din preacrestineasca compasiune, ceea ce cam tot un fel de milogeala ar fi. Orice ar fi avut in cap, eu totusi le multumesc. Da, mi-a fost dor de ei si am cuatat o cale sa-i regasesc si sa mai pot vorbi cu ei. Dar odata obiectivul asta atins, eu cel care sunt si am fost dintotdeauna, fara sa am nevoie de nicio schimbare comandata, doar vrand sa raman in ochii mei tot asa cum sunt eu, indiferent de cum ma percepe unul sau altul, am hotarat ca nu voi mai ramane pe blogul tau fara voia ta fiindca nu-i corect. Acuma nu astepta sa ma tavalesc pe jos si sa zic costelus iarta-ma, ca nu am s-o fac.

    Deci daca tie iti ajunge pentru satisfacerea orgoliului tau sau a conditiei tale etico-morale aceasta „pocainta” bine, daca nu tot bine.

    Asa ca eu te las pe tine sa iei o decizie nefortat de nimeni. Doar stand de vorba tu si cu mine. Daca tu imi spui acum NU, eu nu voi mai comenta pe blogul tau.

    Daca tu imi spui da, atunci te rog sa ma lasi in pace asa cum sunt. Fara sa ma banezi, sa ma askimetezi, si fara sa te atingi in niciun fel de scrisul meu. Si fara sa tot faci aluzii la cancere, diabete, schimbari si alte chestii jignitoare.

    Fiind deci posibil ca acesta sa fie ultimul meu comentariu in locul asta, considerati asta ca un fel de la revedere. Daca vreunul va ajunge sa-si faca el vreun blog si va vrea sa mai stea de vorba cu mine gaseste adresa la Costelus. Iar daca voi putea sa fac eu asta, va voi invita eu dar nu prea stiu cum o voi face. Ma rog, s-o gasi ea o cale. Adio sau pe curand!

  25. andreea

    ce mă enerveeeezi… nici vorbă de preacreştineascăcompasiune, ci interes pur. adică, eu te găsesc interesant, Doamne iartă-mă că îmi urmăresc interesul! ptiu!

  26. Angela

    Cum ar veni, interesantul te interesează, interesato! Interesant!

  27. andreea

    vai de capul meu…

  28. cătălin

    Nu am cu ce intelege pe aia care le doresc cancer altora. Pentru ca sint multe diferente intre noi, nu doar faptul ca am eu blog.

    Daca spui ca vei ramine cel care ai fost dintotdeauna, mai bine pleci. Ti s-a acordat o sansa (si nu e meritul meu). O folosesti, ne arati doar partea aia buna a ta – ramii. Nu? Nu plinge nimeni dupa tine. Aici oamenii nu se ataca intre ei, cum ai vazut prin alte parti.

    Nu am control asupra akismetului, iar daca te bannez iti spun. Daca faci referi la Ana sau la persoane de pe Pandora sau de pe pistol care nu vin aici, le voi sterge. Daca otravesti atmosfera, pleci. Chestiile alea pe care le consideri jignitoare le-ai spus tu si nu te-ai dezis de ele niciodata; asta e, ai niste cutii de conserva legate de coada. Zangane.

    Iti poti face si tu blog pe wordpress sau blogspot, sa te simti bine acolo.

    Faci cum vrei, ti-am spus conditiile.

  29. cătălin

    Daca tu crezi ca cineva are vreun interes sa te vada aici, mai bine te duci. Oamenii au incercat sa te ajute, ca asa sint cei care vin aici: frumosi. Uita-te la Eva, nu te cunoaste deloc, nu o cunosti, dar te-a intrebat ce te doare. A simtit ea ca te doare ceva.

    Angela: m-ai facut sa rid, interesato!

  30. andreea

    junghiule, viaţa e grea…

  31. andreea

    Cătălin, eu am voie să spun că tocmai ce-am vorbit o grămadă cu Ana la telefon?

  32. junghiul

    mie-mi spui?!

  33. cătălin

    Ei, tu ai voie sa spui orice, stii prea bine ce voiam eu sa evit. Considera ca e si blogul tau (sau doar al tau, daca e vreo diferenta, si eu sint bucuros sa pot veni aici).

    PS: ma bucur!

  34. andreea

    chiar şi tabloul ăla…

  35. andreea

    el stă pe malul apei şi e trist pentru că ea s-a măritat cu altul şi acum se plimbă pe ponton?! ei, şi? fraier… lac să fie, că broaşte destule!
    nici nu ştiu dacă e de bonton să te plimbi pe ponton în rochie de mireasă! oricum, nu atunci cînd îl vezi pe celălalt tînjind pe mal. cred că a vrut să-i facă în ciudă, deci, era o fiinţă îngrozitoare.
    şi sînt sigură că mai e şi frig şi bate vîntul acolo. în principiu, n-aş merge fără palton pe ponton.

    nu merită să suferi după nimeni, ce să mai…
    şi ce-s culorile alea sumbre şi învălătucite?!
    dacă stau bine să mă gîndesc, melancolicul ăsta de pe mal prea are freza aranjată. de fapt, eu nu cred că suferă sincer după ea, ci doar pozează. ar trebui să fie mai răvăşit, ca urmare a luării propriului cap în mîini, în mod repetat. şi un pic plîns. ia, ce bine ar fi dat o lacrimă pe obrazul ăla palid!
    cred că domnul Munch ăsta nu ştie să redea corect sentimentele.

    cam aşa zic eu. nu zic bine?

  36. cătălin

    Junghiule, ce-ar fi sa ne scrii un articol? Orice. Uite, pina la tine, nimeni n-a mai pus tablouri… Imi poti trimite mie pe mail linkurile si pot pune eu pozele.

    Sa avem si noi o bucatica din sufletul tau…

    Edit: (inca) o bucatica.

  37. junghiul

    Nu e de bon ton să mergi pe ponton fără un palton.

  38. junghiul

    Zici bine! Nu suferă,e impasibil personajul central.Dar eu nu m-am gândit niciodată la vreo nuntă ratată.
    Melancolia mi-o transmite mai repede efectul swirling folosit. Senzația aia de totul curge.
    Munch a și scris…
    „Timpul susură peste pământ
    mileniul trece
    astfel se naşte durerea –
    o speranţă mică, un mic surâs.
    Se pot auzi voci şi mult plâns
    şi zâmbetul dispărând.
    Suspinele mor şi
    neamuri calcă în picioare neamuri.”

  39. junghiul

    Deci nu cred că se referă la o suferință personală. Munch nu s-a căsătorit niciodată.Nici n-ar fi putut reda corect astfel de sentimente. Zic eu!

  40. junghiul

    Mă culc, ca să mă scol din nou!

  41. andreea

    mda…
    Cătălin, nu cred că e bine.

    nu e bine.

  42. cătălin

    Ce sa fac … i-am spus adevarul. Daca n-ar fi fost chestiile alea oribile, nu mi-ar fi pasat deloc. Dar sint. Nu le pot uita. Tu poti? N-ai cum, s-au cuibarit acolo, undeva, n-or sa iasa niciodata. Ar fi fost mult mai bine pentru el sa scrie 1000 de injuraturi in loc de alea.

    Uite mosule, nu-mi raspunde acum, ia o pauza de citeva zile, te gindesti … Nu te forteaza nimeni sa iei o decizie. Si nu intotdeauna e alb sau negru. Sa stii ca asta e alt blog. Fara scandaluri, fara „buni” si „rai”, fara lupte.

    Ba chiar, Mosule, poate ar fi mai bine sa nu raspunzi azi. Inteleg cum te-ai simtit cind te punea akismetu’ in spam, stiu ca, desi ti le-a scos Andreea, tot te-ai simtit hartuit. Dar n-am cum sa te conving ca eu n-am facut nimic. Adica iti pot pune screen-shoturi: cum arata cind te prinde akismetu’ si cum arata cind ajungi in spam pentru ca ai fost bannat de catre cineva. Sa spui daca vrei, poate risipesc indoiala asta.

  43. junghiul

    Recomandare
    Omul a vorbit foarte limpede. Dă-i un răspuns. Da sau nu?

  44. cătălin

    Junghiule, pai si eu am vorbit limpede. Cel care picura mai demult venin prin alte parti nu are ce cauta aici. Acum, daca ne arata altceva, poate sta. Nu-i decizia mea, e a lui. Eu il pot ignora, recunosc ca n-o sa-mi placa niciodata. Am spus insa, fara otrava. Fara continuari/ riposte la ce s-a intimplat in alte parti (da, si eu as vrea sa-mi sterg muuulte comentarii timpite de aici).

    Ca mi-a fortat mina, sa nu-si faca probleme pentru asta. Eu n-am stiut cum sa reactionez. Cu altceva am eu ce am.

    Iote, ar putea asculta clipul asta mai intii:

  45. Junghiul

    Recomandare: fă pe blogul tău un loc al iertării unde putem să pelerinăm toți când e cazul.

    Altminteri, Moșul să facă bine să își ceară scuze Norei ,de exemplu, pe blogul tău, tu să îți ceri iertare Norei pe blogul Simonei Tache. În acest context eu îmi voi aștepta greșiții pentru prima rundă de iertăciune în fața Primăriei din Arad.

  46. Junghiul

    Ai fi punctat dacă i-ai fi răspuns simplu.
    O decizie care are în spate argumentele sale. Care nici nu ne mai interesează. Nu-i că așteaptă careva motivarea sentintei. Dai o minută și gata. Viața mere mai departe.

  47. cătălin

    Junghiule, m-am injurat rau cu Nora, dar „alegoriile” lui sint o culme a abjectiei.

    „Cel care picura mai demult venin prin alte parti nu are ce cauta aici”. E simplu si clar. Numai ca oamenii nu sint simpli, unidimensionali. Au multe feţe, si care e cea vizibila depinde de multi factori. A aratat, cit a stat aici, si altceva, se vede.

    Nu fug de a da raspunsuri, dar asta e ce gindesc.

  48. Radu P.

    Eu am totusi o dilema.
    Fiind o personalitate dubla, formata din doi domni, dl. Jeckyll si dl. Hyde, nu stiu care e cel bun, ma rog, chestie de gusturi, imi place sa-mi impart datoriile in doua, fiind totusi o fiinta responsabila.
    Dl, Jeckyll fiind un tip bun prin excelenta, nu are de ce si cui sa-si ceara scuze, iar dl. Hyde, fiind rau, n-o sa-si ceara scuze in veci, tocmai pentru ca este rau.
    Deci, pe mine sa nu va bazati.

  49. Junghiul

    Tare!
    De ce nu m-am gândit eu la asta primul. Mi-e ciudă!

  50. Radu P.

    Mai, Costelus, la cat venin ai picurat tu pe unde-ai fost, noi, niciunul, n-ar fi trebuit sa stam de vorba cu tine, zise dl Hyde Popescu.

    Am facut-o totusi, in baza unor principii, totusi, si nu ca ne-ai fost tu deosebit de simpatic. Pricepi?

  51. cătălin

    Mi-a placut aia cu Hyde, mi-a adus aminte de Radu de demult. Apropo, si domnul Jeckyll Popescu spune ca am picurat venin?

    Care sint principiile alea, Radule? Ia, listuta! Dar nu uita sa le aplici si cind inviti pe cineva in sufragerie la tine. Sau la o iesire la iarba verde.

  52. Radu P.

    Las-o pe aia cu sufrageria ca e depasita.
    Blogul este un loc public. Sufrageria ta e aia de pe messenger.
    Blogul e un loc public, pe care tu, intamplator, il administrezi. Adica il faci functional.
    Nu e o mare chestie asta, nu iti da dreptul de a banna pe unul si pe altul dupa simpatiile tale personale.
    E ca si cum portarul unui hotel nu ar lasa inauntru decat pe cei imbracati in costum.
    Administrarea se face in baza unor principii foarte clare. Unul dintre ele, este libera exprimare, iar legea specifica clar unde se opreste libera exprimare, la rasism, defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
    Restul e pamflet.

  53. Radu P.

    Si sa mai stii o chestie.
    Mosu ti-a intins o cursa cu cererea acceptului tau, iar tu ai inghitit momeala cu ac cu tot.

  54. cătălin

    Iarba verde e un loc public. Uite, tu iesi cu prietenii la iarba verde. Eu vin si ma pis unde stai tu, ca e loc public si am voie sa ma pis. Ce, tu nu te-ai pisat in boscheti?

    Portarul unui hotel nu lasa pe oricine inauntru.

    Principiile alea nu sint foarte clare, si uneori e nevoie sa fie introduse alte principii. Pare trisare, nu? Cauta pe wiki „Westboro Baptist Church” si ai sa vezi astfel de discutii, cind principiile trebuie alterate si sint introduse legi speciale. Ce-au behait unii ca sint discriminati, s-a ajuns la Curtea Suprema, degeaba.

    Sa-i urezi cuiva cancer sau sa te bucuri ca are diabet nu e si nu va fi niciodata drept la libera exprimare. E ura.

    Stiu prea bine ce vrea Mosu, dar eu nu ma prefac. Sah joc cu piese de lemn, nu cu oamenii.

  55. Radu P.

    Ce zici, ii cenzuram si pe astia?

  56. Radu P.

    Costelus, las-o balta, n-ai capacitatea de a analiza oamenii si nici instrumentele de a emite judecati de valoare.
    Nu stii ce nimic despre arta, filozofie, psihologie, dar tu stii ca aia e ura.
    Nu, eu nu ma las pe mana ta, sa fie clar.

  57. Angela

    Eu nu cred că am venit aici numai pe baza unor principii. Mie mi-e drag Cătălin așa cum este. Subiectivă fiind chestia asta, nici măcar nu trebuie s-o explic sau justific. Chiar nu căutarea perfecțiunii legale și morale m-a adus aici, domnule Jeckyll și domnule Hyde. Printre altele, și dragul de domniile voastre, tot așa cum sunteți.

  58. Radu P.

    Si faci niste analogii bizare si simpliste.
    A te pisa pe cineva e un fapt real, o golanie materiala, nu doar virtuala.
    In schimb te poti uita la un film in care se omoara umpland ecranul de sange si creieri. De ce? Pentru ca e o fictiune.
    Ce facem noi aici e tot o fictiune, fiecare dupa cum si-o inchipuie. In viata reala eu n-o sa merg cu tine gratar, dar aici, mai schimb niste vorbe. cat oi mai schimba.
    Eh, vorbele alea le pot schimba in orice registru vreau eu, spiritual, vesel, grotesc, uracios, cinic, pentru ca asta sunt eu, tu poti sa imi raspunzi sau nu, sa ma faci troaca de porci, sau nu, sa ma ignori sau sa ma idolatrizezi, dar NU sa ma bannezi. Nimic nu iti da dreptul asta.
    Cand cineva te agreseaza in viata reala nu poti sa-l ignori, aici ai avantajul ca poti.
    Se numeste VIATA.

  59. Radu P.

    Nu e adevarat, ba chiar cautarea perfectiunii legale si morale te-a adus aici, pentru ca n-ai gasit asta pe pistol. Ca daca erau acolo ai fi fost si acum acolo.

  60. Angela

    Atunci asta ar fi fost numai îndemnul rațiunii. Afectivul n-a avut niciun amestec? Adică stai, că e mai complicat cu sufletul și cu rațiunea și cu morala și cu iubirea și cu legea. Tre să cuget oleacă, undeva ar trebui să se lege toate.

  61. Radu P.

    Ca sa pricepeti mai bine.
    Voi, probabil ca n-ati avut de-a face cu cenzura, eu, din plin.
    Nu exista spectacol, concert, nunta sau program de restaurant, cafe concert, la care, repertoriul sa fie aprobat de trogloditii de la kultura. Trebuia sa ne scriem textele sa le adunam intr-un dosar, piesele cu autorul, si veneau gusatii de la partid sa ne asculte.
    Aveam voie sa cantam doar 10% piese straine, asa au aparut texte romanesti la o groaza de slagare internationale care, brusc aveau si compozitori romani, camelia dascalescu era cea mai prolifica, fiind nevasta prim ministrului de-atunci.
    Deci, mi-e sila de cenzura si de cenzori, si prefer sa citesc mizerii, la care am doua optiuni, sa ma racoresc raspunzandu-le, sau sa le ignor, decat sa stiu ca cineva imi filtreaza in mod subiectiv informatia.

  62. Radu P.

    …sa NU fie aprobat, erata

  63. Angela

    Eu știu ce zici, că am trăit atunci. Poate nici nu-i nevoie să fi trăit lucrurile astea. Am avut o discuție cu fiu-meu când a apărut în presă ceva oribil și cu totul fals despre o situație și niște persoane pe care le știam bine și nemijlocit. M-am înfuriat și am zbierat că „n-ar trebui să fie îngăduit…”
    Fiu-meu zbierat și mai tare, că pentru libertatea de exprimare au murit oameni și că nimic din ce s-ar putea exprima n-are cum să fie mai rău decât cenzura. Discuția a fost mai lungă, și cum odrasla mea e vehementă când e vorba de principii, am lăsat-o așa. Amendamentul meu ar fi că da, pentru libertatea exprimării au murit oameni, dar și ea, la rândul ei, poate distruge, dacă nu ucide. Și nu mă refer la odioasa cenzură oficială, ci la vorbele grele și mincinoase care, putând să zburde acum liber și cu putere mare de răspândire, pot dărâma vieți. Până să-ți facă justiția dreptate, personal ești frânt și demolat.

  64. Nu darama vieti, asta e o exagerare. Cei care se sinucid sunt niste neadaptati pe care ciclul trofic ii elimina. Stiu, suna cinic, dar asa este, daca te dau peste cap niste vorbe aiurea inseamna ca nu e decat o chestiune de timp pana cand o sa-ti zbori creierii ca de ce nu a iesit soarele intr-o buna zi sau de ce te-a parasit iubitul sau iubita.
    S-a mai spus ca citirea a nu stiu ce carti, printre care, parca si „De veghe in lanul de secara” te determina sa te sinucizi.
    Hai sa le interzicem!

    Toate astea sunt prostii cat casa.

    Eu nu am incredere decat intr-un singur cenzor, propria-mi constiinta. Eu vreau sa primesc realitatea asa cum e ea, cruda, rea, nefardata, pentru ca apoi sa discern eu insumi ce imi face bine si ce nu.
    Ca sa nu mai spun ca pana si hastorita de constiinta imi creaza probleme.
    Sunt multe piese de jazz pe care n-am stiut sa le ascult acum 20 sau 30 de ani, si pe care le-am considerat o tampenie, si care acum imi releva o cu totul alta lume muzicala. Ca sa nu mai vorbesc de carti, filme, pe care acum le inteleg cu totul altfel.

    Deci, cum as putea avea incredere intr-un costelus sau intr-o nora, mult prea necopti din toate punctele de vedere.

  65. Si sa revin la comentariul pe care tu mi l-ai catalogat drept cretin.
    Cam asta am vrut sa spun, nu se poate sa pui pret, pe niste vorbe spuse de un strain, referitor la persoana ta, atata timp cat tu te cunosti cel mai bine ce esti si ce nu esti.
    Nu sunt decat doua variante, ori ala vorbeste prostii si tu stii asta, deci nu-ti pasa, ori te-a nimerit nitel si doare, dar reactia nu ar trebui sa fie una de riposta ci una de analiza interioara si reflectie si eventual de remediat ce se poate.

  66. Am senzatia ca m-as intelege foarte bine cu odrasla ta. Felicita-l din partea mea pentru modul cum gandeste.

  67. Angela

    Nu la sinucidere mă refeream, adică la cinica selecție naturală, cum că, dacă e atâta de slab și de neadaptat, e bine că piere, pentru sănătatea speciei. Așa o fi, deși e discutabil. Știi și tu foarte bine că un om, oricât de puternic, poate fi dărâmat prin metode parșive, dacă cineva își propune asta și uzează de toate metodele, unele incredibile pentru minți „normale”. Dărâmat nu neapărat fizic, ci cu mersul vieții deturnat, alterat, cu percepția lumii despre el deformată, mai pe șleau, băgat în căcat. Mă rog, am putea spune și că asta-i viața și așa i-a fost norocu’. Nu-i pe gustul meu înțelepciunea asta, sau fatalismul ăsta.
    Cât despre un costeluși și nore, cum altfel ai vrea să se coacă? Nici tu nu știi exact momentul când, după cine știe câtă experiență și câte erori, ai început să judeci altfel, nu se dă un examen pentru asta, cu patalama care să-ți dea dreptul să emiți judecăți sau să inspiri încredere. Vine ea, vremea, asta se câștigă treptat. Și până atunci ce faci? Taci mâlc și asculți de cei bătrâni? Înghiți pe nemestecate experiența lor? Tu ziceai odată de sângele fierbinte de la treizeci de ani. Lasă să clocotească, lasă să greșească. Dacă-i soi bun, se limpezește singur. Dacă nu, tot degeaba.

  68. Moş Pleksiglasu

    „Mai am sa va spun multe lucruri, dar acum nu le puteti purta…”

  69. Junghiul

    Într-o comunitate mică există afecțiune. Mici sau mari certuri care se termină (sau nu ) cu împăcări. Iertare. Împăcare. Nu toți vin aici doar de dragul principiilor. Ne acceptăm așa cum suntem. Și asta e una. Administratorul blogului în schimb trebuie să administreze imparțial după anumite legi, reguli.
    Care trebuie să fie respectate.
    Deci, administratorule, stabilește regulile. Apoi fi imparțial.
    Moșu aici nu a încălcat legea.
    A! Nu-l suporți? Nu ești obligat să-l primești. Poți fi subiectiv . Spune-i foarte clar că nu e binevenit. Iar noi ne raportăm fiecare cum credem de cuviință la decizia ta.
    Așa ar fi fost corect. Nu să ne implici și pe noi ca în final să faci tot cum ai vrut de la început. Vorba aceea: „curat violare de domiciliu, da umflați-l!”
    De ce nu-l transformi într-un blog privat, să nu intre aici toți „abjecții”? Dacă moșu e așa cum susții tu și de mâine începe să ne hărțuiască de pe diverse aipiuri?
    Acum îți răspund la întrebarea: De ce nu-mi fac cont?
    Dincolo mi-am făcut și apoi mi-a părut rău. Pentru că volens-nolens ești implicat în bunul mers al lucrurilor. Sau în răul mers , după caz.
    Nu vreau să repet greșelile trecutului.
    Pot să comentez si așa. E drept că nu te costă nimic să îmi faci contul dar ar trebui să plătesc un preț prea mare.
    Doamne! Cât am scris! Parcă ar fi Învățăturile lui Nea’Goe
    către fiul său.

  70. Angela

    Da, v-ați înțelege. Mulțumesc, o să-i spun.

  71. Moş Pleksiglasu

    MATEI 18

    1. Atunci Petru s-a apropiat de El si I-a zis: „Doamne, de cate ori sa iert pe fratele meu cand va pacatui impotriva mea? Pana la sapte ori?”

    2. Isus i-a zis: „Eu nu-ti zic pana la sapte ori, ci pana la saptezeci de ori cate sapte.

    3. De aceea, Imparatia cerurilor se aseamana cu un imparat care a vrut sa se socoteasca cu robii sai.

    4. A inceput sa faca socoteala si i-au adus pe unul care ii datora zece mii de galbeni.

    5. Fiindca el n-avea cu ce plati, stapanul lui a poruncit sa-l vanda pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui si tot ce avea, si sa se plateasca datoria.

    6. Robul s-a aruncat la pamant, i s-a inchinat si a zis: „Doamne, mai ingaduie-ma, si-ti voi plati tot.”

    7. Stapanul robului aceluia, facandu-i-se mila de el, i-a dat drumul si i-a iertat datoria.

    8. Robul acela, cand a iesit afara, a intalnit pe unul din tovarasii lui de slujba care-i era dator o suta de lei. A pus mana pe el si-l strangea de gat, zicand: „Plateste-mi ce-mi esti dator.”

    9. Tovarasul lui s-a aruncat la pamant, il ruga si zicea: „Mai ingaduie-ma, si-ti voi plati.”

    10. Dar el n-a vrut, ci s-a dus si l-a aruncat in temnita, pana va plati datoria.

    11. Cand au vazut tovarasii lui cele intamplate, s-au intristat foarte mult si s-au dus de au spus stapanului lor toate cele petrecute.

    12. Atunci stapanul a chemat la el pe robul acesta si i-a zis: „Rob viclean! Eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m-ai rugat.

    13. Oare nu se cadea sa ai si tu mila de tovarasul tau cum am avut eu mila de tine?”

    14. Si stapanul s-a maniat si l-a dat pe mana chinuitorilor, pana va plati tot ce datora.

    15. Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau.”

  72. junghiul

    asta e pilda care îmi vine în minte de vreo două trei zile.

  73. Moş Pleksiglasu

    M-am uitat in mine insumi, si am vazut acolo ca sunt dispus sa stau de vorba cu oricine crede ca i-am gresit, sa-i ascult pasul, acuzatiile si sa-l iert pe el sau sa-mi cer iertare daca imi dau seama ca am gresit. Am incercat sa fac asta cu unii de dincolo dar m-am lovit de dispretul lor. Nu mi se pare insa nici logic, nici drept sa-mi cer ierrtare de la unul pentru ce i-am gresit altuia.

    Junghiule, chiar acum m-am uitat prin mail-ul cu care comentez aici. Uitasem. Da, ti-am trimis un mesaj de care acum ma deszic. Imi pare tare rau. Te rog frumos sa ma ierti.

  74. E clar, ati luat-o pe calea delirului mistic.

    Pana a ajunge la iertare, eu va intreb altceva, cine ne da noua garantia ca ala a gresit sau nu? Cine? Costelus?
    Cine suntem noi sa putem judeca pe cineva daca a gresit sau nu? Curtea Suprema? Dumnezeu?
    Nu cumva va cam semetiti?

    Deci, io zic asa, ca pana una alta sa lasam judecatile deoparte si sa-i luam pe oameni asa cum sunt. Daca ne convine ceva la ei, interactionam, daca nu, io zic sa neglijam, daca e posibil.

  75. junghiul

    Pe fond aveai dreptate. Încercam să împac capra, varza, puntea, luntrea.
    La un moment dat pari duplicitar și lingușitor.Lucru pentru care m-a taxat și Radu Jekyll Popescu.

  76. Angela

    Radule, tu vrei să judecăm în cheie absolută. Până la urmă, ce-i aia „greșeală”? Sau când e greșeală? Numai când zice Codul Penal că e? Sau și când consideră omul de rând, cu capul, priceperea, experiența și așteptările lui că ceva nu-i bine?

  77. Moş Pleksiglasu

    Jaco, tie chiar nu stiu sa-ti fi gresit. Poate jazz-ului. Dar daca jazz-ul ajunge pana la mine si ma face sa-mi cer iertare de la el, o voi face cu bucurie. Ma tem insa ca ori sunt eu prea departe de el la mii de ani lumina, ori ca lui nu-i prea pasa de mine. Si ma tem ca n-o sa vina niciodata.

  78. Moş Pleksiglasu

    De ce oare bafometul, askimetul se poarta asa de urat cu mine? De ce numai cu mine si de ce numai pe blogul asta? E a nu stiu cata oara ca daca incerc sa bag un comentariu imi apare „conexiune inchisa de server” si se restarteaza browserul. Din ce am inteles, in ultima vreme, Costelus a invatat multe despre net. Pacatoasa banuiala nu-mi da pace.

  79. Moş Pleksiglasu

    Junghiule, la 13:46 se pare ca ti-a scapat un i fara voia ta. Am dreptate sau nu? Nu ca n-as putea fi si eu. Dar mi se pare ca nu la mine te referi. Din logica contextului, deduc.

  80. Radu P.

    Coaca-se Angela, dar nu la butoane, cenzurand.

    Pai cam asa, dar nici pentru analiza codului penal nu suntem calificati.
    Eu zic doar atat, sa nu judecam pe nimeni, pentru ca si noi suntem imperfecti.

  81. Angela

    Radule, zici tu așa:
    „Cine suntem noi sa putem judeca pe cineva daca a gresit sau nu? Curtea Suprema? Dumnezeu?”
    Nu vreau să intru pe teritoriul Moșului, că-s cam profană, dar ca mine mai sunt milioane care, cu toată buna-credință, zic, poate în fiecare seară, așa:
    „..şi ne iartă nouă greşelile noastre,
    precum şi noi iertăm greşiţilor noştri..”
    Cum ar veni, avem „greșiții noștri” pe care să-i iertăm. Ca să-i iertăm, trebuie ca, în prealabil, ei să ne fi greșit. De unde știm asta, dacă nu judecăm? Cu măsurile noastre, mă rog. Importantă e greșeala și iertarea. Nu pot exista înafara judecății.

  82. junghiul

    Mda! Voiam doar să pun punctul pe i.

  83. Radu P.

    Si tu pari dupicitar acum cand incerci sa iti ceri iertare. Termina.

  84. Radu P.

    Habar n-am, Angela, eu ii iert prin nebagare in seama. Se pune?

  85. Radu P.

    Ma refer la cei care gresesc fata de mine, adica spun lucruri neadevarate despre mine, ca alora care spun chestii adevarate, le sparg fata. Aia sunt negresitii mei…

  86. Moş Pleksiglasu

    Am un fel de eseu in minte. Cam lung. E tangential cu ultimele evenimente literare. Si va contine un nume sfant pe care nu am voie sa-l rostesc. Ii rog pe SUA, UK si CCCP sa-i garanteze integritatea editoriala daca se poate. Dar va dura ceva pana-i gata. E un punct de vedere foarte interesant dupa parerea mea.

    Jaco, n-avem cum sa nu-i judecam pe altii. Dar e bine sa nu-i si condamnam sau sa-i executam in prea mare graba, fara sa-i lasam sa se apere. Pai tocmai de asta suntem fiinte rationale, ca sa judecam. Parerea mea.

  87. Radu P.

    Junghiule, nedesfacandu-ti prea tare mintea si sufletul, pari a fi o araboaica cu haine largi si cu burka de aia pe fata. E ca la loterie, poti sa dai o turma de camile pe ea si acasa sa vazi ca, de fapt e conchita wurst.
    Asa ca nu ma judeca prea tare.

  88. Radu P.

    Nu judecam, analizam, rationam… dar nu judecam, asta presupune si condamnarea.

  89. junghiul

    „Si tu pari dupicitar acum cand incerci sa iti ceri iertare”
    Un om care încearcă să își ceară iertare nu e duplicitar.
    Duplicitar e cel ce mimează acțiunea de a-și cere iertare și o face cu ipocrizie, fără să-i pară rău cu adevărat. Cine suntem noi sa putem judeca pe cineva dacă o face sincer sau nu? Dumnezeu?

  90. Radu P.

    Io am zis ca pare, am lasat si o urma de nesiguranta…

  91. Radu P.

    oricum, n-aveam de gand sa-l bannez pe chestia asta…

  92. junghiul

    🙂

  93. Angela

    Da, Radule, iertarea se pune, de orice fel ar fi. Numa’ zic că tu, până să ajungi la iertarea-ignorare, ai judecat. Ai constatat/judecat că călcat ăla pe bec. Mai departe, că zici dă-l încolo, nu-l bag în seamă, că-i tragi un pumn în falcă și după aia îl ierți, nu prea mai contează, ține de temperament, de convingeri, de educație. De greșeală/iertare tot clămpăneam eu aici. Cred că mă duc la bucătărie.

  94. Moş Pleksiglasu

    14:19

    Ceva de prin profeti din memorie: „toate faptele voastre bune sunt ca o carpa murdara inaintea Mea zice Domnul,”…. Cosa Nostra si Radu.P. Cosa chiar are talentul sa faca din orice dat, ce vrea el sa para. Oi fi si duplicitar. Cel mai greu e sa te cunosti pe tine. De aia e bun feed-back-ul raportarii la semeni. Sau nu?

    Sunt disperat! Raspunsurile mele vor ajunge decalat. Trebuie sa restartez calculatorul aprope de ficare data ca sa-mi intre comentariile.

  95. Angela

    De ce neapărat judecare=condamnare? Da’ achitarea ce e? Nu tot în urma judecății vine?

  96. junghiul

    Ce vei face?

  97. Radu P.

    Achitarea e tot o condamnare, la nevinovatie. Dar repet, nu suntem noi in masura sa spunem asta.

  98. Moş Pleksiglasu

    Ma apuc de „eseu”. La revedere!

  99. Moş Pleksiglasu

    14:49

    Interesant spre genial. Am sa ma gandesc la asta. Sa vad daca-i chiar asa.

    Bun, plec sa scriu.

  100. Angela

    Junghiule, nu știu dacă pe mine m-ai întrebat, dar pot să răspund și eu, că de obicei la bucătărie „faci”. Deocamdată mă duc să adun pe acolo, că de făcut, am făcut. Supă de pui cu găluște de griș. Mi-am amintit că-i plac grozav lui tata și de când mama nu mai e, și chiar cu mult înainte, n-a mai mâncat. Eu nu mă prea încumet la găluște. Acum m-am încumetat și bucuria lui tata a făcut să merite riscul. Că ori mi se împrăștie, ori ies ca betonul.N-a fost cazul acum, o fi având tata un îngeraș păzitor care a avut grijă de găluștele mele.

  101. Radu P.

    Hai sa-ti dau un exemplu.
    Sa zicem ca Hitler, pe cand era copilas, adica Dolfi, a fost salvat de la inec de un individ. Ai putea zice ca individul acela a facut un lucru pozitiv. Judecand insa la scara mai mare, putem spune ca a fost un mare potlogar, care trebuia sa-si vada de drum si sa-l lase sa moara pe Dolfi Hitler, evitand astfel tragediile celui de-al doilea razboi mondial.
    La o scara si mai mare, individul ala ar putea fi totusi reincadrat la capitolul inger pazitor, pentru ca, sa zicem ca daca nu ar fi fost al doilea razboi mondial ar fi ajuns rusii sa detina bomba atomica, si asa tampiti cum ii stim, ar fi declansat ei un razboi care ar fi aruncat planete in aer.
    Deci?

  102. cătălin

    Radule, te contrazici. In primul rind n-am spus ca ma pis pe tine, nici ipotetic. Tu iesi la iarba verde cu prietenii. E domeniu public iarba, da. Intindeti niste cersafuri, jucati sah. Eu vin si ma pis acolo, linga voi. Ca e dreptul meu sa ma pis pe iarba.

    Nu te amagi, sintem aceleasi persoane si in virtual si in viata reala. Aceleasi. Nu inteleg de ce aici s-ar aplica alte principii, de ce aici poti face orice in numele unei libertati gresit intelese.

    „Ce facem noi aici e tot o fictiune, fiecare dupa cum si-o inchipuie”

    Asa, deci totul e permis? Stii ca sint oameni care stau acum la puscarie pentru ca au crezut ca tot ce e pe net e fictiune? Oameni care au trimis emailuri cu amenintari cu bombe de exemplu. „Vai, dar eu in viata reala n-as fi facut asta niciodata, credeam ca aici e altceva, o lume virtuala”.

  103. Radu P.

    Planeta, nu planete, eh, sa nu-i supraapreciem pe mujici…

  104. cătălin

    „Sunt disperat! Raspunsurile mele vor ajunge decalat. Trebuie sa restartez calculatorul aprope de ficare data ca sa-mi intre comentariile.”

    Mai termina cu teatrul asta de doi bani! Nu esti in spam. Iar aici, pe wordpress.com, eu nu pot face nimic, nu am cum sa-ti restrictionez accesul altfel decit bannindu-te. Si da, am invatat despre net in ultimul timp, nu stiam nimic pina atunci. Mai ai si alte mizerii?

  105. Radu P.

    E clar, n-ai priceput nimic, te-ai sculat habaucit de cap si ai citit pe diagonala, tot ce-am scris noi pe-aici.

    Mie sa-mi raspunzi direct, fara ocolisuri: Ai de gand sa bannezi pe cineva sau sa ciuntesti postari, sau nu?
    variante:
    a) da
    b) nu

  106. Angela

    Deci e bine să nu ne băgăm și să lăsăm providența să-și facă treaba, că oricum și-o face, iar noi, bucuroși, să le ducem toate, de e.., de e..
    Așa e, la scara aceea foarte mare. Și ar fi cumva dacă salvatorul lui Dolfi ar fi avut de ales în cunoștință de cauză. Măi, dacă-l scot, vor muri milioane de oameni, o să fie un război mondial, o tragedie. Dacă-l las să se înece, tâmpiții de ruși vor face bomba atomică și ne-a luat dracu. Eu zic că mai bine-l scot. Numa că n-a fost așa. A scos un copil din apă, asta trebuia să facă în momentul ăla. Restul n-a depins de el. Copilul ăla putea să fie Einstein, sau un viitor tâmplar cumsecade.

  107. cătălin

    „Moșu aici nu a încălcat legea.”

    Si Mosu’ inca este aici, da, nu e bannat. Ca el spune altceva, e treaba lui, am mai vazut chestia asta.

    Mosule: nu ma intereseaza nimic despre Ana Barton. Tu stii ca i-a aparut cartea si nu stii cum s-o musti.

    „Ai de gand sa bannezi pe cineva sau sa ciuntesti postari, sau nu?”

    DA! Asa cum judeci si bannezi si tu in viata ta! Asa cum faceti si voi toti! Toti faceti asta, toti judecati, nu acceptati compania oricui.

  108. Radu P.

    Eh, in cazul asta, eu va multumesc pentru atentie si scuzati deranjul.
    Daca oti face vreunul, vreodata un blog asa pe placul meu, sa ma chemati si pe mine, daca oi mai trai.
    Daca nu, caca maca.
    In general, pot sa spun ca mi-a parut bine de cunostinta.

  109. cătălin

    N-am citit pe diagonala, construiesti sofisme. Ca nimeni nu poate judeca, ca sintem oameni si nu stiu ce. In viata ta ai fi judecat lucrurile astea in 2 secunde, nici n-ai fi stat la discutii. Acolo cum de nu ai nici un fel de indoiala?

  110. junghiul

    Dacă te piși pe domeniul public e contravenție dacă nu infracțiune. Dacă te prind cei de la poliția locală!

  111. cătălin

    Radule, o sa-ti para rau, stii bine ca o sa-ti para rau. Cred ca ai vazut de cind e blogul asta ca lucrurile pot fi si altfel, nu ca in alte parti, sa se amplifice ura intre oameni in numele unei libertati prost intelese.

  112. of ce mai despicați firul în legi, reguli.Ele exista și nu trebuie inventate de oameni. Legile inventate sunt necesare doar oamenilor slabi care doresc putere. Le fac în funcție de neputințele lor naturale de a domina, controla. Mi-e greu sa inteleg de ce cred unii ca pot îngrădi pe alții și ca astfel vor fi și ei putin deasupra acestora. Viata nu e un concurs cu ceilalți ci cu tine însuti și nu trebuie sa te minți inventând regulamente astfel ca în clasament sa ai o poziție privilegiata. In sistemul universal de măsurare tu tot acolo te afli chiar dacă în micul tău colțișor inventat te urci pe podium. Știi și tu ca asta e doar o minciuna iar frustrările nu le poți alunga.
    Nu știu de ce dar pare ca fără sa vreau ma adresez cuiva anume.

    Dați-o-n colo de cenzură
    Si de reguli inventate
    Ascultați ce scot pe gură
    Nu doar cei ce-s în cetate
    Căci un zid dacă separă
    Este greu să înțelegeți
    Cum e bine bunăoară

    In cetate ori afară

  113. cătălin

    „Nu să ne implici și pe noi ca în final să faci tot cum ai vrut de la început”

    Junghiule, eu la inceput am vrut sa-l bannez fara nici o discutie. Recunosc asta. Cineva la care tin foarte mult a spus ca oricine merita o sansa, ca nimeni nu e unidimensional, si Mosu’ nu e doar cel care se bucura de boala unor oameni nevinovati, ca are si o alta latura. Ca toti oamenii. Si atunci a primit sansa aia. Nu-l suport, dar nu sint obligat sa interactionez cu el. Il pot ignora. Am spus care sint conditiile, am inteles, nu poate sa-si ceara iertare, ca n-a gresit.

    Gelule: cauta Westboro Baptist Church. Sa vezi cum s-au inventat legi pe loc, atunci cind oamenii au simtit ca e nevoie sa fie inventate.

  114. junghiul

    Banezi deci exiști!

  115. cătălin

    Stii, nu asta e scopul. Chiar ma intristeaza rau discutia asta. 😦

  116. Asta spuneam si eu Cătăline. legile se inventează când neputința umana o cere. Eu prefer ca legile „inventate pe loc” sa nu existe deloc.

  117. cătălin

    Printre oameni normali nu e nevoie de legi. Cum spune Radu de rasinareni, functioneaza educatia si autocenzura. Intr-o lume anormala, in care ai dezaxati care vin la inmormintarile soldatilor americani cazuti la datorie in alte tari si urla „Slava Domnului ca au murit, ca pedeapsa ca SUA accepta homosexualitatea”, da, ai nevoie sa inventezi legi. Asta e cazul cu Westboro Baptist Church, si s-a ajuns pina la Curtea Suprema.

  118. junghiul

    Bine, tac!

  119. cătălin

    „M-am uitat in mine insumi, si am vazut acolo ca sunt dispus sa stau de vorba cu oricine crede ca i-am gresit, sa-i ascult pasul, acuzatiile si sa-l iert pe el sau sa-mi cer iertare daca imi dau seama ca am gresit. Am incercat sa fac asta cu unii de dincolo dar m-am lovit de dispretul lor. Nu mi se pare insa nici logic, nici drept sa-mi cer ierrtare de la unul pentru ce i-am gresit altuia.”

    De parca n-ai fi inteles ce am vrut sa spun. Uite, reformulez. Iti pare rau ca i-ai urat cuiva sa moara de cancer si te-ai bucurat ca altcineva are diabet?

    Poti raspunde si pentru tine, iar raspunsul nu are repercusiuni asupra existentei tale aici.

    Radu, dar de-acum ma judeci pentru intentii? Nu te grabesti? Stai sa vedem, sa iau decizii gresite, si dupa aia sa actionezi.

  120. cătălin

    Junghiule, ia-o asa: iti faci cont ca sa ne pui poze. Nu ai vreo raspundere daca lucrurile merg prost. Daca vor merge prost va fi din vina mea, ca n-am stiut sa atenuez conflictele. Daca vor merge bine va fi meritul tuturor.

    Iti amintesti ce te-am intrebat prima data pe facebook? Daca esti artist. Asa am crezut, puneai atitea poze minunate.

  121. Pădurea cu tot ce e în ea trăiește în armonie de mii de ani fără a avea nevoie de legile noastre. Când însă noi, ființe superioare, impunem legile noastre chiar și naturii, aflăm ce înseamnă tornadă, potop, alunecări de teren, dispariția unor specii…
    Noi banăm lei, ursi, tigri, lupi…pentru a domesticii mâțe blânde(dar aveți grije! și astea zgâriază rău 🙂 )

  122. Angela

    Măi, ce despicături de fire, ce de profunzimi, câte principii și argumentări! Foarte masculin. Punctul meu de vedere, mai muieresc, așa, e că toată tărășenia e mai simplă. Omul ăsta, Cătălin, are o aversiune puternică față de Moșu’. Nu-i chiar treaba noastră dacă-i justificată, dacă nu-i. Din punctul lui de vedere, este. Și-a dus liniștit traiul virtual, destul de aproape de real pe blogul de l-a făcut tocmai pentru asta. Au mai venit niște oameni. Și a apărut și Moșul, nu din neant, că am mai avut cu toții onoarea, sau prilejul, să interacționăm cu el. Moșul insistând cu ardoare să blogărească și el, în ciuda aversiunii manifeste și insurmontabile a Cătălinului. Noi, ceilalți, veniți aici pentru Cătălin, știm cu toții cum și de ce, putem trăi foarte bine și cu Moș, și fără Moș. Cătălin nu poate cu Moș. Vă rog, nu-mi vorbiți acum de principii, muierea din mine ia făcălețul! Deci, cu Cătălin și cu Moș, aici nu se poate. Ce facem noi?

  123. Moş Pleksiglasu

    Bre catalin, eu spun ce mi se intampla. Numai mie, si numai pe blogul tau. Astea-s mizerii reale. Nu inventez nimic. O fi si vreo coincidenta stupida. Dar matematic e prea greu sa pun totul numai pe seama probabilitatilor.

  124. cătălin

    Exact, ce eroare iti da?

  125. Moş Pleksiglasu

    No, eseul n-o sa mai fie. Cel putin deocamdata. Nu de frica lui catalin. Doar pentruca vrand eu sa fiu cinstit cu mine in primul rand, inainte sa ma apuc sa spun ce aveam in minte m-am apucat intai sa ma documentaz. Si la documentare nu mi-a iesit deloc cum ma gandeam eu.

    Am cam am primit si eu raspunsul, chiar daca printre randuri. Ramaneti cu bine cei care vreti sa ramaneti!

  126. junghiul

    Angela, azi dis de dimineață pe la 8 și un sfert eram laconic. Acum m-aș reîntoarce de unde am pornit. Important e să nu ne ascundem pe după cireș. Suntem toți adulți și pricepem cum stă treaba.

  127. junghiul

    Nu-mi pot imagina că faci o supă de pui altfel decât foarte bună.

  128. Angela

    Touché. Să mă dedic exclusiv bucătăriei?

  129. cătălin

    Eu zic, Junghiule, ca treaba a fost intoarsa pe toate partile de atitea ori, ca a ametit intre timp. Poate spui cum o vezi tu, din unghiul ala.

  130. Angela

    Păi a zis. Din unghiul junghiului, e limpede.

  131. Junghiul

    E refugiu , nu dedicare. Și eu m-am refugiat în bucătărie.Aici mi-am vărsat năduful pe un ragu. Să nu ragu de pomana !
    Au fost serviți cu rigatoni și parmezan.

  132. Junghiul

    Acuze!A fost servit cu rigatoni și parmezan , că e ragu, nu ragi.

  133. Junghiul

    Scuze!

  134. cătălin

    Voi stiati ca Terorista si-a reactivat blogul? Treceam periodic pe acolo, sperind ca odata si odata va reveni. Ei uite ca s-a intimplat minunea. Bine, am aflat dupa doua luni, dar tot am aflat.

    http://www.terorista.ro/

  135. cătălin

    Credeam, Junghiule, ca am si eu o poza cu mine cind eram mititel, dar nu am…

    Va indulcesc cu astea. Au aparut?

  136. cătălin

    „Ce facem noi aici e tot o fictiune, fiecare dupa cum si-o inchipuie. In viata reala eu n-o sa merg cu tine gratar, dar aici, mai schimb niste vorbe.”

    Daca totul era fictiune n-ai mai fi plecat tu de pe Pandora scirbit ca un personaj a reusit sa faca atmosfera imposibila. Repet, era doar un personaj – omul din spatele lui sint sigur ca era OK, iar tot ce putea face era sa vorbeasca. Vorbe care, dupa cum ai repetat, nu te afectau nicidecum.

    Imi pare rau sa te vad adincindu-te intr-o atitudine de asta total negativa. Te doare ceva, se vede, de ani. Ai sa rinjesti acum ca e fictiune, dar stii prea bine ca nu e…

    Eu cred ca pentru Junghi nu-i prea limpede. Nu l-am dat afara pe Mos in nici un fel. Stiu, el spune ca i-am restrictionat accesul, n-a citit ca pe wordpress.com nu poti edita nici o linie de cod. Macar sa fi mintit mai bine!

  137. Angela

    Nu te mai zbuciuma atât.

  138. Eva

    Alea’s visine Catalin 🙂

  139. Angela

    Le-oi poza și eu pe ale mele, când s-or coace și or fi pozabile. Acum mă duc la cumpărături. M-oi întoarce cândva. Să fiți copii de treabă.

  140. Eva

    Voi ce puneti in cafea?

  141. Voi în ce puneți cafeaua?

  142. cătălin

    Cum te-ai prins ca-s visine? Eu nu-mi dau seama.

    Cafea nu beau. Cind tre’ sa merg cu cineva la o cafea, eu cer cacao. Ma fac de cacao presupun …

    Ce mai face catelul, Angela?

  143. Angela

    1.Eu pun zahăr în cafea
    2.Cafeaua nepreparată o pun într-un recipient din ceramică, aia preparată(fiartă) o pun în cană și de acolo în gură. Mai departe, nu insist.
    3.Cățelul face bine, e fericit că a venit fiu-meu de aseară și nu se desparte de el. O să fie pleoștit și melancolic după ce pleacă.

  144. Eva

    Si-a facut ocolul pamantului (or jupiterului, sau de pe ce planeta o fi ea) trasa de chishoare katie melua asta?

    ferice de ala care are biznis cu biciclete in beijing

  145. Angela

    Păi e mai ușor decât să mergi cu ele, mai ales când te dor jerunchiiiii..

  146. Eva

    cam trasa de par

  147. cătălin

    No, uitati una pe bune. Un om, absolut obisnuit, nestiut de nimeni, a calatorit in jurul lumii intr-o fustitat tutu roz. De ce? Sa-i smulga un zimbet sotiei sale care facea citostatice.

    Sursa pozelor: http://www.ignant.de/2012/08/27/tutu-project/

  148. cătălin

    Asta trebuia pus la articolul anterior: cum ne simtim atit de singuri, desi in jurul nostru roiesc oamenii. „So lonely, but never alone”.

  149. andreea

    eu tac pentru că-s nervoasă.

    mă enervează Cătălin, pentru că se încăpăţînează să sufle-n îngheţată, cu o disperare flămîndă demnă de o ciorbă de perişoare în clocot.
    mă enervează Moşu pentru că se încăpăţînează în obsesii păguboase şi generatoare de conflicte.
    mă enervează amîndoi pentru că vor, cu încrîncenare, să fixeze jaloane şi să deseneze marcaje, în loc să lase lucrurile să curgă la vale, relaxat, precum un pîrîiaş vesel.
    mă enervează Radu, pentru că-şi pune palma-n cur de fiecare dată cînd lucrurile nu sînt aşa cum crede el că trebuie să fie.

    şi cel mai tare mă enervează propria mea persoană, pentru că după atîta amar de vreme, tot mă mai enervează lucrurile de genul celor de mai sus, în loc să şed calmă, să aştept şi să-mi văd de treabă.

    aşa că mai bine tac.

  150. Angela

    Nu-i bine să taci când ești nervoasă. Tre’ să dai cu blidele de pereți. Terapeutic. Cu zen-ul merge cât merge, dar pe dinăuntru te surpi.

  151. andreea

    am spart blide, am bocit, am făcut sex, mi-am urechiat copiii… mai mult ce să mai fac?

  152. Angela

    Sarmale.

  153. Andreea,
    dintre cele ce spui că ai făcut, fă mai mult… ce-ți plăcu! 🙂

  154. Angela

    Eu nu m-am chiar enervat, cunoșteam potențialul moșului. Pe Cătălin mi-e ciudă, că a mușcat momeala asta care a hrănit catârul din el. S-o supăra, poate, da’ nu e de ocară vorba. Dar chiar s-a catârit peste măsură. Păcat. De el, ne noi, de biata lume.

  155. Angela

    Ba chiar a hrănit și adăpat și catârul Moșului. Ce mai festin!

  156. Eeee, asa e „bărbații”. Se luptă intre ei pentru supremație. Catârul este cel mai potrivit de imitat pentru că este și măgar și armăsar și exista părerea(Cosa gen) că femeile nu au ce aprecia la un armăsar dacă nu este și măgar.

  157. Si ca să folosesc un termen la moda de lemn ce se instaurează sub ochii și urechile noastre, eu nu „achiesez” la părerea cosiană. Oricum părerea e omologată doar sub amenințarea unui…pistol și nu cred că e valabilă în ciocolată

  158. Angela

    Păreri, păreri. Judecăți să nu fie.

  159. cătălin

    Vorbiti de parca Mosul ar fi bannat: nu, nu e bannat, poate veni aici sa se bucure in continuare ca unul sau altul va muri de cancer. Mi s-ar parea insa de tot rahatul ca blogul asta sa devina si locul unde Mosul isi varsa veninul la adresa Anei, alta mare durere a lui. Stiu, o sa inceapa usurel, cu „Ana scrie ca dracu”, si treptat va turna din ce in ce mai multa otrava. Si atunci, Andreea, o sa stam la discutii sa ne intrebam cit venin poate fi tolerat intr-un mesaj. Nu-i mai bine sa nu o pomeneasca pe Ana deloc? Daca Ana ar comenta aici, sigur, s-ar schimba treaba, dar asa …

    Mosu asta a dorit: conflicte. Asta stie, asta ii place, cind nu are motive – inventeaza. Cum ar fi gogoasa aia ca i-as fi restrictionat eu accesul.

  160. cătălin

    Si, cu riscul sa-mi rupi urechile, Andreea, am spus ca Mosul poate veni aici sa ne arate si alta latura a lui, cealalta . Insa el continua exact pe aceeasi linie, cu obsesii si certuri legate de un trecut indepartat si cu suspiciuni (Eva cica ar fi fost si ea pe pistol pentru ca i-a scris numele intr-un anume fel). Gata, e ultimul mesaj despre el. Nu-i bannat, nu-i in moderare, si cu asta basta. Nu-mi puteti cere sa-mi fie si simpatic, nu?

  161. Angela

    Nici nu-ți cere nimeni asta. Numa că blogulețul a crescut și a venit vremea să afle că Moș Crăciun nu există. Că există fel și fel de alți moși.

  162. cătălin

    Si ce ar trebui sa fac eu ca sa va simtiti bine? Sau ce as putea sa fac?

  163. Angela

    Să nu te mai agiți atât ca să ne simțim noi bine. Să nu pui botul la provocări meschine și să nu le dai apă la moară. Tu ignoră ce nu-ți convine, lasă-ne pe noi să ne descurcăm cu ce nu ne convine nouă, crede-mă că putem! Dacă te simți tu direct atacat, ignoră sau scoate sabia, cum te trage sufletul, dar dacă crezi că-s eu, de exemplu, atacată, las’ pe mine! Ești gazda noastră, nu bodyguard. Sănătoși să fim și, vorba aia, noi să ne simtem bine.

  164. cătălin

    Pot sa trec peste urarile de cancer. Nu le uit, dar pot sa ignor, deocamdata, in speranta ca mai are si altceva in el. Totusi nu agreez continuarea meciului cu Ana. Toti (in afara de Eva) o stim bine pe Ana, am vorbit ani de zile cu ea si mai vorbim, nu e un scriitor oarecare dintre sutele de scriitori contemporani; el asta vrea, s-o atace aici. Nu pot sa accept ca blogul asta sa fie folosit pentru asa ceva, mai ales ca si eu am fost facut de tot rahatul pe un alt blog unde nu ma puteam apara. Ana are blog, Plexi o poate critica acolo cit doreste.

  165. Junghiul

    http://www.egan.it/
    Azi m-am plimbat pe aici.
    Mi-aprins bine. Mâine mă întorc acasă.

  166. Junghiul

    Mi-a prins bine.

  167. cătălin

    Daa, ca nu ne dadeam seama ca n-ai pus un spatiu. 🙂

    Uite, Andreea, sugestii de blide noi de la Junghi.

  168. Angela

    Să te întorci cu bine. Îmi aduci un îngeraș?

  169. Eva

    Iar sunteti pe langa…

  170. Eva

    D-astea n-a vazut Magheru nu?

  171. Junghiul

    Da, pe bune.

  172. cătălin

    Da’ chiar sintem pe linga. Nu inteleg, Andreea, ce ne framinta atit de mult situatia unui om care poate comenta. Pe buna dreptate a ajunge sa creada ca avem nu stiu ce interes sa vina el aici! Iar Radu e nedrept, dar nu mai insist.

    Poate gasim si altceva de vorbit …

  173. Da’ chiar. Ia caută Cătăline un subiect!

  174. cătălin

    Ei, Gelule, am inteles ca nu-ti place aici deloc, ne-ai si spus de citeva ori „sa va fie de bine”, cind vorbesti tot revii la lucruri care s-au intimplat demult, pe alte bloguri … Nu cred ca am putea gasi vreun subiect comun de discutie, cum n-am gasit nici pina acum. De ce te chinui sa vii intr-un loc de care nu-ti place? Poti sa vorbesti cu Mosul pe blogul tau.

  175. Angela

    Cătăline, acum ce ți-a mai cășunat pe Gelu? Vezi că l-am luat sub aripă și te bat.

  176. Am înțeles. Mulțumesc pentru sfat! Să știi că asocierea mea cu Moșul nu e nepotrivită și nu mă deranjează(dacă asta ai urmărit). Eu cred că se pot discuta multe cu el dacă dorești.

  177. andreea

    aşa-s eu de felul meu… frămîntată.

  178. Să știi Cătăline că aici îmi plac aproape toți. Nu inteleg cum „să vă fie de bine” se poate interpreta astfel încât să ducă la un sfat așa de deștept
    Sărut mâna, Angel(a) protector!.:)

  179. Sărut mâna…frământato! Ce sensuri îmi inspiră frământatul ăsta! 😉

  180. Angela

    Fericitule! Eu nu (mai) știu decât sensul cu cozonacii.

  181. cătălin

    N-a fost numai „sa va fie de bine”, dar lasa, nu conteaza. Uite, s-o luam astazi, stii cit de prost se simt unii sa vada tot felul de discutii legate de nu stiu ce blog, ce s-a intimplat acolo, ce parere are nu stiu cine de acolo despre ceva? In mare cam asta spui, Gelule, ori din trecut, ori ca ti-au cintat fetele pe nu stiu unde (nu ca ar fi asta ceva rau, dimpotriva, felicitari si lor si tie!), ori spui ca nu-ti place asta si ailalta. Normal, ai putea spune si altceva…

    Orice om are o poveste, numai sa vrea sa vorbeasca, nu neaparat despre povestea lui, ca poate fi prea personal.

    Andreea, depinde de tine sa schimbi lucrurile pentru care te framinti? Nu vreau sa te supar in nici un fel, nu stiu ce sa fac, hai, spune-mi, sa termini cu framintatul asta! Te rog…

  182. andreea

    nu poţi să mă ajuţi cu nimic… nimeni nu poate…

  183. Angela

    Ba eu pot.

  184. Angela

    Am citit eu odată o poveste, de fapt le-am citit-o copiilor colegei care mă mai găzduia în vremea stagiului. Era cu un pisoi care se temea tare de ploaie. Și când s-a apucat de plouat, pisoiul s-a pitit undeva. A trecut pe acolo un cățel și dialogul lor a fost așa:
    – Ce faci aici?
    – Mă tem de ploaie.
    – Hai să ne temem împreună.

  185. cătălin

    Tustrei…

    Tu citesti ginduri, Angela. Si mesaje ramase in draft, netrimise de frica sa nu faca mai rau. De unde imi stii parola de la contu’ de mail?

  186. Catalin,
    Am o poveste, pe care daca as spune-o ar putea fi vazuta ca un film, o drama(trei in una). Despre un frate cu doi ani mai mare decat mine, a carui vis s-a frant intr-un mod bizar la 35 de ani. Era un fel de geniu(pentru mine). Nu ma banuiesc de prea mult subiectivism in cazul lui. Mama din momentul despartirii nu a mai dorit sa traiasca. 12 ani a stat in casa, fara a face nimic decat sa astepte sa-l urmeze in cea lume. Si-a pierdut treptat stiinta de a merge, vederea si in final viata cu toata opozitia mea si a tatalui meu care a iubit-o cum rar se intampla pe lumea asta. Dupa un an a urmat-o, cum se intampla in filme. Eu imi urmez calea inca si rostul mi-l gasesc in copii mei pe care incerc sa-i fac cunoscuti(stiu ca sunt enervant in demersul meu dar cred in talentul lor). Cred ca lumea ar fi mai buna daca fiecare din copii nostril vor face ceea ce vor, cu pasiunea pe care o simt la fetele mele(sa nu se inteleaga ca ele sunt burice pamantesti).
    Nu voiam sa intristez lumea mai mult decat este intristata de puternicii viermi ai acestor vremuri si atunci incerc sa comunic cu ceilalti, cu umor cred eu, cu inteligenta de care sunt capabil, fara pic de ura(crede-ti-ma!).
    Felul cum s-a luptat fratele meu cu impostura, prostia, ura … noastra a celor de rand i-a adus sfarsitul. A pierit ca un inorog invins de o femeie slaba dar sireata. Nu am nimic a reprosa femeilor. Sunt trist doar ca atunci cand au un colier de aur doresc altceva ne vazand ce le-a daruit viata. Daca nu pot suporta maretia cuiva si asta e de inteles, unele simtind ca barbatul respectiv, cel al lor, nu trebuie lasat sa bucure o alta persoana sau alte personae, pe principiul ca “eu nu am nevoie dar de ce sa-l aiba…alta?”,.fac tot posibilul ca acest lucru sa nu se intample
    E mult de povestit, pe capitole, pe etape, din copilarie pana in momentul plecarii(a fratelui meu). In 35 de ani a facut cat altii intr-o suta si probabil ca asa i-a fost scris, ca la 100 de ani sa mearga si in alta lume care probabil avea nevoie de entitati asemenea lui. Poate imi fac timp sa dezvolt aceasta …poveste si poate ca atunci Catalin imi va spune. “Mai lasa-ne ca suntem noi destul de tristi cu ale noastre!” si poate eu am sa spun un de neinteles “sa va fie de bine”…

  187. cătălin

    „poate ca atunci Catalin imi va spune. “Mai lasa-ne ca suntem noi destul de tristi cu ale noastre!” si poate eu am sa spun un de neinteles “sa va fie de bine”…”

    Ce frumos era sa fi omis partea asta …

    O dobitocie: plante crescute in sera, la bec. Probabil s-au inspirat din cultivarea cannabisului prin beciuri.

    http://www.economist.com/news/science-and-technology/21602194-indoor-farming-may-be-taking-root-light-fantastic?fsrc=scn/fb/wl/pe/thelightfantastic

  188. Angela

    Da’ bine vă pricepeți la tăcut!

  189. cătălin

    Sintem putini … eu is peste cap … uite, de 3-4 zile tot am zis ca scriu ceva despre Ana si cartea ei, dar de unde …

  190. cătălin

    Hai ne batem! Cind erau discutii in contradictoriu curgeau comentariile, de-abia le citeam, iar traficul era de vreo 4-5 ori mai mare decit cel normal.

  191. andreea

    aha…

  192. Amintire…de dragoste(neînțeleasă)
    “Mă gândesc la Costeluș. Mă gândesc doar pentru cu nu știu cum am putea comunica.
    I-aș propune să părăsească puțin activitatea de tăun la curul important al unei iepe ce îl tot plesnește cu coada-i bretonată …spre dreapta(vorba unui pistolar adaptabil) și să intre pe blogusorul meu, unde poate găsii mai multe adrese(că știu, eu nu-i plac) Poate schimbarea locului ii va schimba și norocul. Eu am ieșit din raza de acțiune a “pistolului” și am descoperit o lume mult mai interesantă. E adevarat că îmi e dor de Andreea, Jaco, Nastasia, Goco, Danny, chiar și de Seva(e posibil să fi omis pe cineva și îmi cer iertare) dar e posibil deasemenea, ca timpul să mi-i aducă în zona comunicării.”

  193. andreea

    Gelu îşi salvează toate comentariile…

  194. cătălin

    Gelule, asta e obsesie, e un „articol” postat pe blogul tau acum 6 luni! De ce mai trebuia pusa inca o data, pentru a mia oara, placa cu pistolul cu buline? Nu ne intereseaza blogul ala, ce-i asa de greu de inteles? Te rog sa discuti despre subiectul asta la tine.

  195. cătălin

    Is pina peste cap cu toate, din toate partile, nu mai am cum sa le scot la capat, vin aici 5 minute si gasesc varsaturile astea! 😦

    Na, sa pun niste melci, sa se mai stearga mizeria! Gelule, te rog mult sa fie pentru ultima data din mai faci lucrul asta!

  196. andreea

    a…
    am crezut că e mesaj trimis din debara…

  197. cătălin

    Si chiar daca ar fi, tot ne-am saturat de chestiunea aia! Dar e articol de pe blogul lui, publicat in decembrie.

  198. Cătălin,
    Voiam doar să intelegi că eu te-am compătimit când erai persecutat pe nedrept. Abia acum inteleg că tu chiar ești de compătimit. Reacția ta este bizara și grav mi se pare ca folosești asocierea, fără aprobarea celorlalți(„ne-am saturat”). E greu de înțeles pentru mine cum se face ca trecutul, chiar și când în el se vede afecțiune te irită dar în același timp faci apel la trecutul Moșului spre a demonstra cât de necesar este să-și ceară el iertare.

  199. Parcă toți avem boala lui Kalachi însă tu Cătăline pari a fi chiar Kalachi. Habar nu am cine a fost acest Kalachi(o fi fost un personaj pozitiv?).

  200. Uite! aici a încercat cineva sa ne lumineze:
    Ce este boala lui Calache?
    „Cel mai probabil referirea se face la epilepsie. Însă cu siguranță că undeva, la un anumit moment dat, a existat o persoana cu numele de Calache. Nu se știe dacă era femeie sau bărbat, cert este ca suferea de o boală grea, fără leac.

    Poate fi vorba de Epilepsie, Alzheimer, Lunatic (somnambul), sau Scleroză.

    Expresia ‘boala lui Calache’ s-a transmis din generație în generație ca o referire la un blestem, un lucru rău.”

  201. Andreea,
    Îmi mai salvez unele chestii scrise și chiar încerc să salvez și unele suflete, în măsura în care pot eu. Dar nu cu forța.

  202. Cătăline,
    Iartă-mă că iți spun dar cuvântul care îmi vine acum în minte este -ursuz-. și parcă presari un fel de DTT in jurul tău, care ucide umorul, buna dispoziție, inspirația. Probabil ai scăpat prea multă sare în ciocolată.

  203. cătălin

    Hai mai lasa-ma cu „compasiunea” care-ti da ocazia sa jignesti. O persoana (Edle) a plecat satula de discutiile nesfirsite despre pistol, Eva si ea a plecat dar a mai venit, toata lumea e mai mult decit satula de povestea asta care dureaza de atita amar de timp, de tonele de jigniri varsate, si pe tine de apuca „compasiunea”. Chiar nu se poate ingropa subiectul asta??

  204. Vad ca a plecat si Mosu si se pare ca si Radu. Nici junghiul nu se simte prea bine(simte un junghi)

  205. Femeile când vor să-și schimbe starea își vopsesc părul, se tund…. Încearcă și tu o schimbare!. Începe cu poza. Cred că multe se vor schimba dacă nu vom mai vedea mâțul ăla…transsexual

  206. cătălin

    Asta e, daca cineva va dori isi poate face un alt blog si poate incerca reconstructia grupului acolo. Eu am incercat sa fac ce-am putut, cum am putut. Nu mi-am imaginat vreodata ca pot fi Ana sa tin tot grupul impreuna (ca ea a fost liantul). Toate lucrurile bune au un sfirsit…

    Cit va mai fi blogul asta, daca va mai fi, nu mai vreau referiri la nu stiu ce pistol si mai ales jigniri ale unor persoane pe care le-am cunoscut si care nu vin aici. Sper ca nu-i prea greu.

  207. Angelooooo! ajuta-mă să-l ajutăm pe Cătălin

  208. cătălin

    Mau 😦

  209. Angela

    Ham! Chiț! Mi-e somn. Am fost azi la Cluj, la stomatolog. Am lăsat acolo doi dinți. Mi-e somn, mă duc să mă culc.

  210. Angela, tu ești din zonă? Ce spui, să vin la Cluj cu inima deschisă pentru a cumpăra o mașinuță mică, second hand?(îmi trebuie să colind Bucureștiul în lung și lat spre elevii mei chitariști) Te întreb pentru că acum câțiva ani nu-mi făceam probleme în legătură cu calitatea clujenilor

  211. Angela

    Aoleu! Și acum, de când m-ai cunoscut pe mine, îți faci? Da, îs din zonă, născută-crescută-îmbătrânită în Cluj. Acum un an jumate m-am „retras la țară”. La 20 de kilometri de Cluj. Apoi, nu știu ce să zic, n-aș avea curaj să trimit pe nimeni, nicăieri, cu inima deschisă. Clujenii-s ca toți oamenii, de toate felurile. Îs cam legende astea, cu locuri și oameni buni sau răi. Asemenea clujenilor găsești și la Botoșani, și la Timișoara, și la Tulcea, și la Calafat. Poate că e un pic mai multă ordine, un pic-un pic de civilizație mai palpabilă la noi. Nu prea mai am termene de comparație, de multă vreme n-am ieșit din zonă și restul lumii îl văd la tv. Mie mi se pare că s-a cam bezmeticit și Clujul.dar poate că e vina mea, nu a lui. Cât despre piața auto, o să întreb copilul. Mie mi se pare că la Cluj totul e oleacă mai scump, imobiliarele, cam tot. Mă informez și-ți spun. De venit, poți să vii liniștit, e frumos și pașnic.

  212. cătălin

    Ia uite, Eva, o dihanie s-a apucat de catarat pe stinci:

  213. Eva

    frumos si curajos cotoiashul
    zi frumoasa va doresc, nu uitati sa va hidratati. la noi e zapuh si colabeaza toti, sunt toti urgentistii pe drumuri!

  214. junghiul

    Imaginary Number

    The mountain that remains when the universe is destroyed

    is not big and is not small.

    Big and small are

    comparative categories, and to what

    could the mountain that remains when the universe is destroyed

    be compared?

    Consciousness observes and is appeased.

    The soul scrambles across the screes.

    The soul,

    like the square root of minus 1,

    is an impossibility that has its uses.

  215. junghiul

    „-„

  216. cătălin

    Multam, Junghiule!

    The soul scrambles across the screes, without knowing if moving forward or sliding down, without seeing the sun, the sky or the green grass, only scree. Scree everywhere.

  217. Angela

    Ba nu. Soarele, cerul și iarba verde îs tot timpul cu noi. Nu le vedem că nu ne uităm la ele, de proști. Vezi ce vrei să vezi.

  218. cătălin

    Vai, dar ce surpriza, eu credeam ca pesticidele de fapt vindeca si cancerul si toate bolile.

    Uneori, Angela, nu vedem nici soarele nici iarba din motive care nu prea tin de noi. Lacrimi, transpiratie …

    Stiti ce inseamna scree? Ati suit vreodata prin grohotis? Ca un soricut care alearga in scrinciop, asa te simti. Alergi mai tare, mergi mai repede, dar pina la urma tot pe loc stai.

  219. Angela

    Nu vreau să umblu prin grohotiș.

  220. cătălin

    Asta e, ce, crezi ca te intreaba cineva? Vrei, nu vrei, umbli.

    Radule, asa-i ca-ti pare rau?

    Ia sa vad daca o nimeresc pe Andreea…

  221. junghiul

    Intrând în farmacie să cumpăr medicamente pentru Ălmic, îmi căzură ochii pe o reclamă,
    Montant , scrie pe cutie;
    Recomandări: potenţează şi mai puternic viaţa sexuală și performanţele sexuale masculine, pe cale naturală ;
    şi mai scrie aşa în reclamă: stejari înalţi înzecesc pădurea de pe mal.
    Mărturisesc ca unul ce am petrecut mult cu vaca pe malul apei că am rămas cu gura căscată.
    O fi vorba de un haikuku autohton?

  222. cătălin

    De-ai fi tu stejar la mal 🙂

    Ma, astia oare iau bani pentru ca au conceput „textele” alea, sau dau?

    Ce-are al micu’?

  223. Junghiul

    Un fleac, bronșită. L-oi duce la Govora , ce să fac. Că Turda e poluată, așa se zice. Probabil din cauza Industriei Cârmei Tâmpia Surzii.
    Altă variantă ar fi Praidul.

  224. Angela

    O ajuns și stejarul simbol falic? Mătasea broaștei la ce s-o potrivi?

  225. Junghiul

    La hainele cele noi ale împăratului…

  226. Angela

    Că tot veni vorba de gaze cutremurătoare, mergeți la vot? Dinspre partea mea, cutremurul se petrece acum în capul meu. Mici căcățișuri domestice care mă fac să turbez.

  227. Eu merg la vot. Nu că aș avea ce alege. Îmi fac doar găuri în piele, ca în caz că vânătorul mă prinde, să intre în posesia unei piei automutilate, ce nu poate fi folosită să-și confecționeze ghete. 🙂

  228. Am senzația că unii dintre noi vor ajuta un actor care recunoaște că asta este, să câștige ceva bănuți europeni pentru rolul jucat în ultimile 30 de zile. Măcar el recunoaște că joaca un rol. Alti spectatori probabil vor vota pentru ceilalți „actori”.
    show must go on

  229. M-as distra ca socotelile propagandistice să iasă prost pentru unele personaje din desenele animate de tele-vizuinile 🙂 „independente”. Dacă „somnorosul” învinge pe „mickey mouse”? Sau dacă „popeye”….?

  230. Angela

    Ce contează? 32 de loaze care se aranjează pentru tot restul vieții. Chiar n-aș cadorisi pe niciunul cu sinecuri din astea. Oricum, ne-a încoronat deja Biden cu „țucalul de aur”, știm care ne e locul și rostul. Ce-ar putea face în plus actorul? Sau ceilalți? Nici măcar o singură mutră de candidat nu mă inspiră.

  231. Angela

    De ce dracu nu pot oamenii să trăiască fără să abuzeze de alți oameni? Azi dimineață a venit unchiu-meu să descarce o ditamai mașinoaia plină de boarfe la mine în șură. Că avea o baracă în Cluj care trebuie dezafectată. Și unde să depoziteze căcaturile? Mă rog, a venit, am stat cu inima strânsă lângă trandafiri, să nu mi-i calce cu duba, mi-au turtit frumusețe de iarbă, mi-au umplut șura cu gunoaie. Am tăcut, că deh, cum să-l refuz pe bietul unchi? Acum 20 de minute au mai venit cu un transport…Îmi vine să urlu, mi-au transformat totul în rampă de gunoi. Pas de spune ceva, că s-ar isteriza tata, că-i frate-su.

  232. Angela

    Și când o mai veni și fiu-meu și o vedea, la cine o să urle? La mine, desigur. Nu mai pooot…nu mai vreaaau.

  233. Junghiul

    Eu merg.Am fost de fiecare dată.

  234. cătălin

    Chiar ma intreb ce procent va obtine duminica Angela Merkel, Vlad Tepes, sau domnul „MUIE!”.

  235. Suntem cei mai buni în lupta cu evaziunea fiscală. Am aflat acum că marii evazioniști care vând amintiri lângă castelul Bran vor fi anihilați. I-am făcut de râs pe cei din Franța care nu reușesc să se lupte cu rezultate pozitive, cu marii lor evazioniști care vând prin Paris tot felul de amintiri din…China.
    A, și să nu uit o alta victorie. Am reușit să reducem numărul produselor alimentare romanești omologate ca fiind sănătoase. Încet, încet intrăm în rândul lumii, consumând chimicalele acesteia

  236. Angela

    Fiscul de ce nu se călăuzește după înțelepciunea poporului, care zice că peștele de la cap se împute? Câte băbuțe vânzătoare de pătrunjel, evazioniste înrăite, ar trebui anihilate ca să echivaleze un rechin evazionist adevărat?

  237. Angela

    Și-apoi, mie-mi plac chestiile vândute la marginea drumului. M-aș bucura mult dacă grija asta pentru securitatea mea alimentară s-ar transforma în grijă pentru securitatea mea financiară. Atâta lume bună se agită ca nu cumva să înghit eu niște amărâte de bacterii, dar nimeni nu se agită că stau prost cu banii.

  238. pentru că fiscul e parte componentă a capului de pește…împuțit și se călăuzește după înțelepciunea popoului(în care îl și doare de noi)

  239. cătălin

    Ei as, nu-i pasa nimanui de tine. Totul e sa vinda marile companii ca Monsanto mizeriile lor, ca au bani si-i pot cumpara pe toti. Tot ce-i vindut pe marginea drumului e potential toxic, ca nu stiu ce, dar pentru toate produsele din supermarketuri pline de chimicale „nu exista suficiente dovezi care sa arate ca sint daunatoare”. Si, cind in sfirsit apar dovezile, ne pisam pe ele. O ofensiva fara precedent impotriva micilor producatori, din pacate sprijinita si de multi oameni care prefera sa cumpere de la supermarket rosii tari, lucioase, nu chestiile alea diforme si moi din galeti.

    http://www.thedailybeast.com/articles/2014/05/22/the-heart-association-s-junk-science-diet.html

  240. cătălin

    Voteaza! Votul tau (nu) conteaza.

    Caca – maca. Uite maca. Si cu gaga.

  241. andreea

    cum, măi, 47%??!

    îs eu picată acum din lună, da’ chiar 47%?!


    ha. 37%.

  242. Angela

    Las’ că se așteptau la măcar 60%. Ha.

  243. andreea

    orişicît, cred că poporul român e cam masochist.

  244. Angela

    Apoi nici nu știu să zic cum e poporul. Masochist, nu cred. Poate foarte superficial. Era cam de așteptat, iar s-a votat mai mult în rural și mă-ndoiesc profund că baba Frosa știe ceva de PE. Dar și dacă nu, tot aia era. PSD-ul are electorat mare și constant, dreapta-i fleandură, apetit pentru noutăți boborul nu prea are…

  245. Angela

    Cică demisionează Antonescu.

  246. andreea

    după Iohannis, da.

  247. Privesc la viață ca la scenă
    Scena politică desigur
    Și viața noastră ne eternă
    (acesta este lucru sigur)
    Actorii spun la o cafea
    C-acela e actor mai bun
    Care având a sa purcea
    Puțin cam moartă în ajun
    Pe scenă asta nu arată
    El spune-o poantă, mai glumește
    Chiar dacă poartă o cravată
    Ce se cam strânge. Printre dește
    Îi cam alunecă puterea
    Ținută artificial în viață
    Cu mititelul și cu berea.
    Pricepeți ce avem în față?
    Pe Ponta, ce nu-i bun actor
    Degeaba-ncearcă el să joace
    Căci nu mai are în decor
    Un PNL cu vino-ncoace.
    Calculele-s eficiente:
    Votat-au 30 la sută
    Iar din aceștia, în procente,
    De 37(treișapte) se discută
    Ca rezultat final apare
    Un 14(paișpe) cu indulgență
    Un rezultat așa de ”mare”
    Parcă îndeamnă la… decență

  248. cătălin

    Unii sint multumiti, chiar multi. Asta e. I-ati vazut vreodata cind sint inundatii, cum rid de soldatii care fac diguri din saci? Stiu ca nu are rost sa ii ajute, oricum, daca li se darima casa, statul le va construi una noua. Nu conteaza ca n-au avut asigurare.

    Mi s-ar parea normal ca, atunci cind votezi, sa platesti o taxa. Ca nu-i gratis oraganizarea unui scrutin. Sigur, e dreptul tau, nu ti-l ingradeste nimeni, dar suporti cheltuielile. Ce, cind platesti o taxa pentru buletin te plingi ca e dreptul tau sa ai o identitate si ca ar trebui sa fie moca? Daca un buletin sau un certificat de nastere nu sint gratis, de ce ar fi votul?

  249. Angela

    Cătăline, ai putea începe să-ți pregătești platforma și să candidezi. Ideea cu taxa la vot arată că ai potențial. Cât despre alegătorii de care zici, degeaba vă…smulgeți părul din cap (am vrut să zic vă dați cu curu’ de pământ, dar no, îs o duoamnă). Îs mulți și se vor înmulți. Îs ignoranți și săraci, atât. Că n-or fi toți puturoși patentați. Școală nu mai fac, cine să-i îndrume, nu-i. Pe vremuri mai era câte un popă, învățător ori doctor care-i mai destupa la minte și-i îndruma, ori, mai încoace, umblau la școală, lucrau la oraș. Acum popa nu le dă nimic, ba le ia din ce au, învățătoru-i navetist ori nu-i deloc, că s-a desființat școala, doctorul tot așa. Care-i mai vajnic și priceput la ceva, o tulește afară la lucru. Ce dracu să facă? Ce zice primarul, că poate se aleg cu ceva, cât-decât.
    Cu asigurarea e mai complicat, nu se înghesuie firmele de asigurări să-i aibă de clienți și, oricum, e scump. Că-și refac casele pe același loc primejdios, asta e, acolo au terenul. Dacă s-ar muta mai încolo, ar intra pe locul altuia și s-ar alege cu o furcă-n vintre.
    Așa că, ori vă resemnați că oamenii ăștia există așa cum sunt, ori vă apucați de misionariat, să umblați din sat în sat, să-i luminați. Da’ și asta durează.

  250. Mă mir că ai așa idee, Cătăline! Sau te referi la o supra taxă pentru vot? Doar nu crezi că cadindații plătesc de la ei organizarea alegerilor. Am făcut acea cacofonie să înțelegi că așa sună și propunerea cu taxa pe vot.
    Sărut mâna, Angel(a)!…că bine le mai zici(deși ce zici nu este de bine)

  251. Angela

    Păi nu-i de bine și nu pare nimeni interesat să fie altfel, cuiva îi e chiar foarte bine atâta timp cât amărâții ăia rămân în stadiul ăsta. Numai că m-am săturat de veșnicele clișee cu prostimea care votează pentru găleți sau mai știu eu ce. Probabil îs conștienți că mai mult de atât nu vor obține niciodată de la nimeni și măcar cu atât să se aleagă. De acord, te iei de cap când mai vezi cine-ți influențează viața. Dar nu e întrutotul vina lor. Ba chiar deloc nu e.

  252. cătălin

    Stiu ca nici o firma nu va asigura o casa de chirpici la 3 metri de apa, dar parca e prea de tot sa stai la crisma si sa rizi de pompierii care fac diguri … Nu cred ca ai mai face asta daca ai sti ca, atunci cind iti ia apa casa, te descurci singurel.

    Oricum, problema nu-s doar aia care merg la vot ca oile, ci majoritatea care stau acasa pentru ca nu au cu cine vota. Iar, la urma urmei, totul a pornit de la o lege care blocheaza de facto infiintarea unui nou partid sau candidaturi independente. Nu ai cum sa le ceri taranilor sa voteze altfel atit timp cit nu exista o alternativa. Oricum, totul e fara rost, votul nu are nici o importanta, mai tineti minte cum au votat toti reducerea numarului de parlamentari? Si taranii ignoranti, si orasenii cititi au votat atunci la fel. Si ce s-a intimplat? S-au pisat alesii hahaind pe toate voturile!

  253. Angela

    De aia nu se duce cine nu se duce. Că oricum ai da-o, tot pișat din cap până-n picioare ieși. PSD-ul e monolit, ne tânguim acum că iar a ieșit. Păi 30% nu-i cine știe ce, problema e că restul de 70% e dispersat. Tot felul de orgolii și căcănării, tot felul de grupări care, la o adică, îs tot o apă și-un pământ. Că tu-l votezi pe X că nu-ți place Y și după aia te trezești că X se aliază cu Y, ca să fie sigur pe ciolan. Caca maca, m-am plictisit.

  254. cătălin

    „cuiva îi e chiar foarte bine atâta timp cât amărâții ăia rămân în stadiul ăsta”

    Da, mai zi-o o data. Satul romanesc e tinut cu cinism intr-un stadiu de inapoiere, tocmai pentru ca amaritii pot fi prostiti usor sa voteze cum trebuie.

    Totul e degeaba. Poate de aia e si dreptul asta de vot, liber, fara nici o taxa sa acopere cheltuielile: politicienii isi justifica astfel pozitiile. Daca votul ar schimba ceva, atunci sa vezi obstacole si taxe.

    Angela, mai ai soricuti? Daca nu, vrei? 😀

  255. Angela

    Nu mai am și nici nu vreau. Îmi ajunge cățelul. Mai am și greieri, și melci, furnici, veveriță..

  256. Angela

    Oare licurici mai există? Licurici-licurici, lampyris noctiluca, goanga, nu goangele prezidențiale. O singură dată, de muuult, am văzut.

  257. cătălin

    Eu n-am vazut licurici.

    Stiu ca unii sint innebuniti dupa melci. Cu unt.

  258. Angela

    Nu zic că n-aș mânca, încă n-am încercat. Dacă mi s-ar oferi gata preparați. Așa, să-i cunosc eu de vii și apoi să-i gătesc, deocamdată nu mă lasă inima. Dac-o veni o foamete mare și n-o să am de ales..Dar în așa un caz, probabil n-aș avea unt.

  259. Eva

    am si eu soricut

  260. cătălin

    Cum sta dihania 🙂

    Pacat ca traiesc putin soricutii, prea putin …

  261. andreea

    eu nu am votat (prima oară, de la dilema existenţială iliescu/vadim), pentru că am avut o zi tembelă şi singurul moment de linişte m-a prins într-un spital, pe post de vizitator. am întrebat un badigard dacă există urnă mobilă în zonă şi, după ce s-a uitat pătrat la mine cîteva secunde bune, a zîmbit uşurat şi mi-a zis să întreb o infirmieră, că ele se ocupă cu… astea… cu cărucioarele… cu chestiile mobile. pe roţi, adică.

  262. Angela

    La mine-i a doua sau a treia, nu mai știu. La Cluj n-am mai votat în ultima vreme, pentru că au mutat secția undeva la cucurigu, la două stații de troleu de unde stăteam, trebuia să urci din stradă câteva zeci de scări pe un deal, apoi ajungeai la o clădire veche, cu trei etaje și, desigur, eu trebuia să votez la ultimul. Casă veche, boierească, înaltă, unde un cat era cât două de bloc. Trei sferturi din alegători renunțau cam după o treime din golgota aia. Eu am rezistat o singură dată să ajung până sus, mai mult moartă decât vie, cu plămânii șuierând. Am hotărât că nu mai merg în veci, că-s bătrână și nu influențez eu destinul tineretului. Și nu numai de asta. Absolut nicio meclă, de nicio culoare, nu-mi inspiră dorința să fac eforturi să-l pricopsesc. Aici, în sat, la locale n-o să merg, că-s vinitură și-i treaba satului ce primar dorește. Nu-mi mai pasă. Acum am luat la cunoștință ce a ieșit, nu m-am indignat, nu m-am revoltat, nu m-am bucurat, nu m-am minunat. A trecut. Am abdicat de la funcția socială.

  263. andreea

    probabil că mi-a intrat în reflex. poate îmi trece, cine ştie… reflexele se mai şi pierd…

  264. Angela

    Păi nu, tu du-te, mai ai multe de trăit, de făcut, de crescut, de construit. Eu am cam terminat, n-am proiecte. Copilu’ meu s-o descurca, o pleca dacă n-oi mai fi. E om mare. Eu mă bucur că am cules spanac și soc până să nu vină ploaia, ce să-mi doresc mai mult?

  265. andreea

    şi dacă mîine poimîine te trezeşti bunică?

  266. Eva

    Andreea eu am facut o anestezie generala unui badigard (de moll) ca sa poa sa-i scoata chirurgul un dildo PORNIT (pe vibratii 🙂 ) din adancul curului … deeeci, ce sa le ceri?!
    Si eu ca fraiera il poftisem sa ia un loc pana-i explic cum e cu anestezia generala… n-a putut 🙂

  267. andreea

    şi, zbîrnîia rău?

  268. Angela

    Tare mi-am dorit să fiu bunică, fiu-meu mi-a promis că se ocupă, dar mai multe nu știu, că nu-l întreb. Dacă e ceva important, îmi spune singur. Dacă întreb eu, se mânie și nu-mi spune. El a deschis discuția, că a născut soru-sa vitregă (adică fata nevestei lui taică-său, n-au părinte comun) și i s-au răsculat instinctele paterne, dac-or exista din alea.
    Doar că..mă tem că nu mă calific. Acum vreo două săptămâni a avut tata niște musafiri. Eu mi-am petrecut vreo două-trei ore cu băiețelul lor de 6 ani. Ne-am înțeles de minune, că m-a lămurit cum e cu mașinile și cu ce se deosebește Bugatti de Porsche sau mai știu eu ce. Și eu întreb, și copiilor le place să te lămurească. Dar a venit cunva vorba de păsări. Nu știa de cioară, nici de barză. I le-am desenat, am mai zis ce fac și ce dreg. Nu l-am impresionat cine știe ce, că s-a apucat el să-mi povestească despre angry birds și să mi le deseneze. Erau muult mai grozave decât amărâtele mele de păsări reale. Nu-i vorbă, i-am plăcut, că ținea morțiș să ne vedem și mâine, dar mi-am dat seama că o să fiu o bunică inutilă, prea departe de lumea în care o să crească nepotul meu. Ce l-ar putea interesa din ce aș avea eu de spus?

  269. andreea

    sînt sigură că te vei descurca. 🙂 numai să fii dispusă să rîzi împreună cu ei, că asta le place cel mai mult copiilor.

  270. cătălin

    Of, Angela, de ce vorbesti la trecut?

    Eva, mai tare ca-n bancuri. „Va rog, luati loc!” 😆

  271. andreea

    … şi terminaţi odată cu bîţîitul ăsta!! unde vă credeţi, la salsa??!

  272. Angela

    Care trecut??? E vorba de viitorul (ipotetic, deocamdată) meu bunicesc! Și mi-e ciudă că nu-s mai în formă. Ce bunică-i aia care nu se mai poate cățăra în pomi sau pe garduri, să fure liliac? Ori să se bată cu bulgări de zăpadă?

  273. cătălin

    Cam trist sa nu stii la 6 ani de cioara sau de barza. Mai ales de cioara, doar o vezi peste tot.

    Am pus un text nou ieri, daca se incarca prea greu asta…

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s