Arhive lunare: Februarie 2014

Afară!!

Dacă te-a dat cineva afară din inimă, nu mai bate ca disperatul la uşă! Dacă nu ai aflat încă de noua ta stare, aceea de exilat, închide ochii şi o să simţi frigul în spatele genunchilor. O adiere rece şi ascuţită. Şi pe la ceafă, la fel. Şi o apăsare în piept. Acestea sînt semne sigure că nu mai eşti înăuntru, ci afară, în bătaia vînturilor.
Iar dacă, totuşi, vrei să rămîi pe preşul frumos colorat, aşternut înaintea ventricolului stîng, sperînd că poate-poate uşa se va deschide şi proprietarul va ieşi ca să-şi cumpere lapte sau ca să ducă gunoiul şi tu vei putea astfel să-l vezi şi să-l auzi din nou sau – de ce nu? – să te strecori înăuntru, te amăgeşti singur. Va face această mişcare precis, precis, atunci cînd, ostenit de atîta veghe, ai aţipit încovrigat acolo. Atunci va păşi uşor peste tine, se va duce cu treburile lui şi se va întoarce păşind la fel de grijuliu şi pînă să-ţi dai tu seama, uşa va fi ferecată din nou.

Degeaba zgălţîi zăvorul, degeaba rîcîi trist suprafaţa netedă. N-o să te primească înapoi. Mai rău: poate că o să cheme poliţia sufletelor şi o să te dea afară chiar şi de acolo, din locul strîmt din spatele sternului, unde, cît de cît, tot mai auzi inima bătînd, mai simţi clocotul măruntaielor, mai poţi lua pulsul lucrurilor… Dar înăuntru n-o să te mai primească niciodată.
Nu mai eşti milionar de acum, ci falit.

Voi, cei care ieşiţi de acolo, lăsaţi orice speranţă!

120 comentarii

Din categoria Psihologie, Societate

Internet, laptopuri, tablete şi alte drăcii din astea (1)

M-am gîndit să pun aici cîteva sfaturi despre problemele frecvente care pot apărea la calculatoare. Poate le veţi găsi folositoare. N-oi fi eu cine ştie ce expert, doar aşa, pînă la genunchiul broaştei. Am făcut toate greşelile pomenite mai jos (da, inclusiv vărsatul ceaiului pe laptop) şi am încercat toate programele din linkurile pe care le vedeţi.

Sfaturile de aici privind viruşii nu se aplică celor care rulează Linux sau OS X (ei au avantajul unor sisteme mult mai stabile, aproape imune în faţa viruşilor).

1. De multe ori, un laptop cu Windows preinstalat vine la pachet cu nenumărate programe gratis sau ”trial”. Nu aveţi nevoie de nici un astfel de program; mai mult, unele dintre ele sînt setate să ruleze automat la pornirea sistemului, astfel că aveţi un calculator mai încet. Pentru ştergerea lor completă vă recomand un software ca Total Uninstall (e trial pentru 30 de zile, suficient pentru a vă face treaba).

2. Instalaţi un antivirus! E cel mai important lucru pentru a avea un calculator funcţional. Pentru un utilizator obişnuit variantele gratuite sînt suficiente. Eu folosesc Avira Free Antivirus, consumă foarte puţine resurse. Dacă navigaţi prin locuri mai puţin luminate (de exemplu scotociţi după torrente), v-ar trebui ceva mai bun, sau, mai sigur, un live CD de Linux. Setaţi antivirusul să fie tot timpul activ, să-şi facă update-uri zilnice, şi verificaţi din cînd în cînd că acest lucru se întîmplă. La două – trei luni lăsaţi-l să scaneze tot calculatorul.

3. Dacă nu aveţi o soluţie antivirus de tip ”internet suite” şi pentru care plătiţi, rulaţi periodic (la două- trei săptămîni) scanări pentru malware. Am folosit Malwarebytes’ Anti-Malware Free. Altă variantă bună: ESET Online Virus Scanner

4. Backup. Paradoxal foarte mulţi oameni nu îşi fac copii de siguranţă pentru datele importante, deşi soluţii sînt multe, gratis, şi uşor de folosit. Încercaţi spre exemplu Dropbox sau Google Drive – ambele vă permit să distribuiţi fără efort fişiere între calculator, laptop, tabletă sau telefon, făcînd în plus copii de siguranţă stocate online.

5. Folosiţi Mozilla sau Chrome, întotdeauna ultimele versiuni. Chrome are avantajul de a-şi face update singur, fără să întrebe. Internet Explorer, numai versiunile 10 sau 11, însă e mai bine să îl evitaţi.

6. Pentru Chrome şi Firefox: instalaţi Adblock Plus (linkul e pentru Mozilla). Extensia asta vă scapă de multe neplăceri cu tot felul de ad-uri. După instalare, adăugaţi o listă de filtre (RoList + EasyList e suficientă).  Pentru a scăpa şi de unele ad-uri text: alegeţi Filter preferences şi debifaţi ”Allow some non-intrusive advertising”.

7. Nu daţi click pe linkurile primite prin email şi pe care nu le-aţi solicitat, chiar dacă aparent emailul provine de la un cunoscut. Cît despre emailurile de la necunoscuţi, nu deschideţi nici un fişier ataşat, poate fi şi un nevinovat document pdf.

8. Pentru online banking: întodeauna folosiţi calculatorul personal, acasă. Nu telefonul conectat la vreo reţea wireless în oraş. Întotdeauna scrieţi adresa siteului în bara de adrese, ignorînd toate sugestiile browserului. Nici nu mai spun, nu deschideţi site-ul vreunei bănci dînd click pe un link. Adresa o scrieţi începînd cu https, cam aşa: https://www.brd.ro Dacă browserul se va plînge de nu ştiu ce certificate, nu continuaţi. De asemenea, tot timpul în bara de adrese trebuie să fie scris https (”s”-ul din coadă face toată diferenţa).  O variantă şi mai sigură este Bitdefender Safepay (este gratuit).

9. Nu instalaţi nimic la sugestia vreunui site. Absolut nici o excepţie! Dacă primiţi mesajul că vă trebuie nu ştiu ce minune pentru a vedea o pagină şi tot acelaşi site vă mai dă şi linkul de unde să descărcaţi programul, cu siguranţă este un virus. Nu activaţi plugin-uri care au fost dezactivate de către browser; are el motivele lui bine întemeiate.

10. Fiţi atenţi de unde descărcaţi programele pe care le folosiţi. De obicei trebuie să mergeţi pe site-ul producătorului, şi doar acolo; din altă parte riscaţi să instalaţi viruşi sau versiuni falsificate ale programului original. De exemplu, pentru a descărca Mozilla folosiţi numai adresa mozilla.org/firefox

11. Pentru a preveni numeroase probleme hardware, cel mai bun lucru pe care îl puteţi face e să curăţaţi laptopul de praf. Folosiţi un spray cu aer comprimat şi suflaţi aer în fantele de aerisire de pe fundul laptopului şi de pe lateral. Nu uitaţi să opriţi laptopul înainte.  Nu e nevoie să desfaceţi nimic; eu aşa îmi curăţ laptopul, deşi îl pot desface. Nu folosiţi aspiratorul!

De multe ori metoda de mai sus e suficientă. Dacă însă observaţi că laptopul este mai fierbinte şi coolerul funcţionează mult mai mult decît de obicei, verificaţi întîi să nu aveţi viruşi, iar, dacă nu, laptopul trebuie desfăcut şi curăţat mai bine. Multe service-uri în acest punct vă vor spune că trebuie schimbată pasta de pe procesor, o operaţiune inutilă în majoritatea cazurilor. Insistaţi deci să vă cureţe laptopul pe loc, fără a schimba pasta, şi vedeţi dacă se rezolvă problema.

12. Cel mai bun player pentru filme: VLC. Este disponibil şi pentru Linux, OS X sau Android şi are avantajul de a reda orice format actual video sau audio.

13. Dacă aveţi obiceiul să mîncaţi sau să consumaţi lichide cînd staţi la calculator, e bine să vă luaţi o folie de protecţie. E destul de ieftină şi există variante practic invizibile. Dacă nu aveţi aşa ceva şi aţi vărsat ceva pe laptop, închideţi-l imediat apăsînd butonul de pornire pînă cînd se opreşte, deconectaţi adaptorul, scoateţi bateria şi lăsaţi laptopul deschis cu faţa în jos să se usuce minim trei zile. Nu folosiţi foehnul sau altceva, riscaţi să faceţi mai rău. Teoretic laptopul ar trebui dus la un service cît mai repede, desfăcut şi curăţat, numai că service-ul vă taxează chiar dacă ulterior calculatorul nu mai porneşte.

14.  Pentru a recupera o parolă pierdută, multe servicii online se bazează pe aşa-numitele întrebări secrete. Fiţi foarte atenţi cu aceste întrebări, răspunsurile trebuie să le cunoaşteţi doar voi. Dacă toţi cunoscuţii ştiu că ai un motan pe care-l cheamă Tontonel şi după care eşti moartă, nu pune întrebarea „Care este numele pet-ului tău preferat?”. Similar, dacă ţi-ai petrecut luna de miere într-o staţiune turistică, nu o folosi drept întrebare secretă; cineva cu suficient timp la dispoziţie poate încerca 20, 30, chiar 100 de nume de staţiuni pînă nimereşte. În toate cazurile de adrese de email sparte „hackerul” a ghicit răspunsurile la întrebările secrete.

15. Dacă laptopul începe să meargă mai greu de o bucată de vreme, iar scanările cu antiviruşi nu au găsit nimic, este probabil ca hard-disk-ul să fie pe moarte. Nu vă speriaţi, se întîmplă destul de des, iar un hard nou e relativ ieftin. Făceţi-vă copii de siguranţă (dacă nu aveţi deja) şi daţi o scanare cu HDTune Pro. Dar, despre asta şi alte lucruri mai avansate, poate în episodul următor.

433 comentarii

Din categoria Diverse

Ce fac oamenii la ei acasa?

Trebuia sa-mi fac si eu intrarea cumva :)):D

In primul rand as vrea sa spun un lucru important despre mine, pe care intentionam initial sa nu-l fi spus. Sunt medic. Si uit mereu ca ceea ce mie imi „spune”/”comunica” ceva, oamenilor „normali” (care nu au acest defect al meseriei) li se pare revoltator/strigator la cer/scarbos.

Din pacate (sau fericire) eu am putin timp liber pe care il managerizez foarte simplu. Daca nu stau lata pe canapea, ma uit la un serial sau citesc. Serialele sunt in general politiste, cu avocati sau cu doctori si bineinteles genialul Big Bang Theory, insa cand vine vorba despre citit, well, nu citesc decat ce este legat de medicina, in special cea alternativa. Intreaga mea existenta se invarte in jurul omului si functionarea lui.

Citind asa ici si colo, uitandu-ma pe youtube in special la niste oameni care vorbesc despre beneficiile dietei raw vegan am dat (dintr-un click intr-altul) peste acel clip postat de 2 tineri, clipul fiind despre o anorexica (diagnostic personal) care isi face „de cel putin 3 ori pe saptamana clisme cu cafea”.

N-o lungesc, insa punctez 2-3 vorbitze.
Clismele au niste scopuri precise si-anume in principal se fac inainte de o investigatie numita colonoscopie al carei scop este punerea unui diagnostic sau inaintea unei interventii chirugicale, rezectie de colon (in general) datorata unui diverticul colonic, cancer colonic (care este destul de des intalnit) etc etc.

Aceste clisme facute aiurea-n tramvai (ma rog, acasa) sunt periculoase. Reprezinta o „terapie” sau „tratament” neconventional, in special la pacientii cu cancer, in care rolul „medicamentului” este jucat de cafea. Se presupune ca concentratia puternica de cofeina stimuleaza ficatul si secretia de bila din vezica biliara, aceasta bila emulsionand grasimile din colon si curatandu-l de toxine si nu mai stiu ce prostii. Complet aiurea!
(Noi cu adevarat nu stocam nimic in colon, totul se transforma si/sau se „epureaza”. Singurul „organ” care stocheaza este grasimea aia nesuferita)

Ce spun specialistii care, stiu, v-au dezamagit in nenumarate randuri, dar care raman specialisti pana la urma si poate ca daca cu unele lucruri nu sunt nici ei foarte clari (pentru ca organismul uman este o masinarie foarte complexa, proiectata perfect si noi oamenii nu intelegem inca totul) cu alte lucruri „ar jura pe rosu”?

Unul din aceste lucruri este subiectul acestei „dezbateri”. Prin „spalarea” colonului (care ar trebui lasat in pace sa-si faca treaba) se pierde enorm. Incep cu lucrurile cele mai „la mintea cocosului” si-anume, fiind practic ca o diaree provocata se pierde apa multa si electroliti.
Eu cred ca nu trebuie sa fi medic ca sa stii ca o diaree „a la long” trece drept „sora cu moartea”. Atrag atentia doar asupra potasiului (kalium) si-anume atat lipsa lui cat si prezenta lui excesiva duce la aritmii foarte grave cu potentiala oprire cardiaca care nu e reversibila. Practic salvezi greu pacientul.
Este unul dintre cele mai importante puncte la care un medic trebuie sa fie atent inainte ca un pacient caruia i s-au efectuat clisme ajunge pe masa de operatii. Valorile potasiului.

Acum, eu ma intreb ce se intampla cand faci treaba asta „standard” (saptamanal, chiar de mai multe ori) acasa, eventual singur (ca, deh, e o treaba pe care n-o faci chiar in grup) evetual daca mai si suferi de cine stie ce, sa zicem o banala tensiune, sau vreun diabet, sau cine stie ce damegiuri colaterale.

Alt lucru pe care l-as mentiona este microbiomul (ma fascineaza, d-aia il mentionez). Adica bacteriile care-si fac veacul in colon. Sunt cateva mii, zeci de mii de miliarde (100.000.000.000.000) de bacterii iii iii. Sunt de 10 ori mai multe bacterii in colonul uman decat avem noi celule pe noi!! Practic (nu teoretic!) suntem mai mult microbiali decat umani. Fara acesti mici micuti mititei microbei viata noastra NU AR FI POSIBILA.
Deci, eu, sa fiu in locul acestei fete, nu le-as deranja pe bacteriile astea.

Apoi as mai mentiona (aviz amatorului) ca o clisma se face pe gura nu pe fund. Adica, repaos alimentar si ingestia a minim 4 litri de lichid sub forma de supa clara, apa cu niste saruri, ceai neindulcit. Cel putin asa se fac clismele in spitalele din Germania in anul 2014.

Ar mai fi si un inconveniet religios, o parte pe care ma feresc s-o abordez. Nu e „natural”. Natural, „fundul” e o cale de iesire, nu una de intrare. Asa a creat-o cineva si eu n-as trece peste cuvantul si creatia Lui.

340 comentarii

Din categoria Societate

Head banging (1)

Vă plac problemele de logică?

Aveţi două şireturi. Un şiret arde de la un capăt la altul în exact 10 minute, iar celălalt arde în 15 minute. Din nefericire ritmul de ardere nu este uniform pe toată lungimea şireturilor. Măsuraţi 20 de minute.


Altă problemuţă.

Mai mulţi oameni trăiesc izolaţi pe o insulă, cînd pe neaşteptate un vizitator vine cu un ordin ciudat: toţi cei cu ochi albaştri trebuie să părăsească insula cît mai curînd posibil. În fiecare seară la ora 8:00 va fi un zbor de pe insulă către o altă destinaţie. Fiecare persoană de pe insulă ştie culoarea ochilor oricărui alt locuitor, dar nu şi culoarea propriilor ochi. Nici o persoană de pe insulă nu are voie să-i comunice altei persoane ce culoare au ochii ei. În plus, nici un locuitor nu ştie cîţi oameni au ochi albaştri, deşi toţi ştiu că cel puţin unul are ochi albaştri.

Cîte zile vor trece pînă ce toate persoanele cu ochi albaştri vor părăsi insula?

Aici era o mică indicaţie, pe care am şters-o. :mrgreen:

E clasică, o referinţă ar fi asta: http://terrytao.wordpress.com/2008/02/05/the-blue-eyed-islanders-puzzle/


Şi încă o problemă, trei e număr cu noroc. 🙂 Pe asta încă nu ştiu să o rezolv, cred că am aşa, o idee vagă; sper să nu fie prea grea.

Toţi cei n angajaţi ai unei corporaţii sînt arestaţi. Orice angajat e fie inginer, fie manager. Anchetatorii vor să identifice un inginer, iar singura lor posibilitate e să intrebe orice persoană i dacă orice altă persoană j este inginer sau manager. Inginerii spun tot timpul adevărul, în timp ce managerii pot să mintă. De fapt, managerii vor conspira pentru a-i induce în eroare pe anchetatori.

Ştiind că mai mult de jumătate din angajaţi sînt ingineri, găsiţi o strategie pentru a identifica un inginer folosind cel mult n-1 întrebări.

Sursa problemei: https://www.cs.cmu.edu/puzzle/puzzle1.html


Ştiu, o să scriu şi altceva (nu probleme!!!), dar acum nu am avut timp. Am zis că se încarcă cam greu pagina cu 300 şi ceva de comentarii. Nu vă supăraţi prea tare dacă vi se par dificile, chiar sînt. Oricum, pentru înjurăturile de rigoare, folosiţi cu încredere secţiunea de comentarii. Sau scrieţi un alt articol, unul normal de data asta. 😀

131 comentarii

Din categoria Diverse

A visa sau a nu visa

Ne placem să credem că am înţeles esenţialul despre majoritatea aspectelor vieţii noastre. Excesul de carbohidraţi duce la oboseală cronică şi tulburări metabolice. Exerciţiile fizice sînt secretul menţinerii tinereţii. Totul pare logic, clar, lămurit şi pus frumos în cutiuţa care trebuie. Uităm însă că nu avem habar despre o treime a vieţii noastre: somnul. Nu ştim ce se petrece cu noi atunci cînd dormim, unde mergem, ce sînt visele, şi mai ales nu ştim de ce avem nevoie de somn. E clar însă că somnul e vital pentru toate animalele, selecţia naturală nu ar fi putut greşi.

Pînă nu demult se credea că, în timp ce dormim, creierul nostru ia o pauză. Mai apoi s-a descoperit că nu aşa stau lucrurile, iar somnul a fost împărţit în cinci etape care se repetă ciclic la intervale de aproximativ 90 de minute. În prima fază sîntem doar pe jumătate adormiţi, şi, dacă sîntem treziţi, nu ne dăm seama că am aţipit. Ni s-a întîmplat cred tuturor în timpul vreunei şedinţe sau a unei prezentări. Este cel mai bine dacă ne trezim în acest prim stadiu, de aceea unii calculează multipli de 90 de minute de la ora de culcare pentru a dormi cicluri complete. În faza a doua a somnului, creierul începe să emită unde specifice; dacă sîntem treziţi, ne revenim imediat, dar ne vom da seama că am adormit. În stadiile trei şi patru dormim adînc, iar corpul eliberează hormoni de creştere, atît de necesari pentru refacerea fizică. La trezirea bruscă din aceste faze sîntem total dezorientaţi şi nu dorim altceva decît să mai dormim. În ultima fază a somnului, creierul e activ în totalitate, apar mişcările rapide ale ochilor (REM), şi tot atunci visăm. Cine are norocul…

12

Ei, şi acum vine partea interesantă. În cazul oamenilor care suferă de depresie, faza REM apare mult mai devreme, în timp ce faza a patra e mult redusă sau chiar lipseşte. De aceea unele persoane resimt oboseală fizică, chiar şi după un somn lung. Şi încă ceva: cei care sînt tot timpul trişti, nu visează. Chiar treziţi din somn cinci minute după declanşarea fazei REM, ei nu îşi pot aminti nimic, nici măcar o frîntură de vis. Cu cît depresia e mai puternică, cu atît visele sînt mai puţine. Tehnica modernă pare să fi explicat parţial paradoxul. În cazul oamenilor normali, în faza REM sînt active zonele din creier care controlează emoţiile. În cazul celor trişti, zona emoţiilor e activată mult mai puternic, şi, în plus, devine activă şi zona controlului cognitiv. Cu alte cuvinte, emoţiile oamenilor care suferă de depresie fac prea mult zgomot, şi cineva trebuie să le spună ”tăceţi dracului din gură!”.

11

Pornind de la astfel de observaţii s-a avansat teoria că visele noastre sînt legate exclusiv de emoţii. În timpul somnului creierul analizează experienţele de peste zi, preponderent pe cele neplăcute, şi le repară. Procesul implică reamintirea unor asocieri stocate în memorie şi combinarea lor cu experienţele noi. Asta e ceea ce percepem drept vise. Scopul ar fi atenuarea trăirilor negative, astfel încît să ne trezim dimineaţa cu o atitudine pozitivă, gata de a o lua din nou de la capăt. Ca Sisif …

Nu ştiam eu de ce visez extrem de rar, cam de două-trei ori pe an. 😦

Sursa informaţiilor: Rosalind Cartwright, The Twenty-four Hour Mind: The Role of Sleep and Dreaming in Our Emotional Lives.

N-am ştiut ce să scriu, mi s-a părut interesant asta. Mai era pe listă să zic ceva despre o carte simpatică pe care am citit-o recent (Caroline Paul, Lost Cat: A True Story of Love, Desperation, and GPS Technology), şi am încercat s-o imit oarecum pe Andreea de la textul anterior, dar a ieşit mult mult prea negru. Nepublicabil.

Celor nemulţumiţi le ofer un vis frumos:

358 comentarii

Din categoria Psihologie